Adoptie Copii

Adopție copii: tot ce trebuie să știi despre această procedură

Adopția este o procedură legală complexă și o soluție pentru persoanele care își doresc să devină părinți, asumându-și responsabilitatea pentru unul sau mai mulți copii pentru tot restul vieții. Prin adopție, unui copil care provine dintr-un mediu defavorizat îi va fi oferit un mediu propice dezvoltării sănătoase.

În acest articol, vom discuta despre:

  • Ce este adopția;
  • Ce trebuie să facă o persoană sau o familie pentru a adopta un copil;
  • Ce acte trebuie să depună persoana sau familia care dorește să adopte pentru obținerea atestatului de adopție;
  • Etapa de potrivire practică a adoptatorilor cu copilul adoptabil;
  • Încredințarea copilului în vederea adopției;
  • Lista copiilor greu adoptabili;
  • Efectele psihologice ale adopției.

Ce este adopția

În cazul în care, din diverse motive, un copil nu poate fi îngrijit de părinţii sau de rudele sale biologice, atunci adopţia poate fi o soluţie pentru acesta, pentru a-i oferi mediul stabil de care are nevoie în dezvoltarea sa.

Adopția reprezintă procedura prin care un adult preia, în mod legal, custodia pentru un copil, precum și drepturile și responsabilitățile părinților biologici ai copilului.

Pentru a putea fi adoptat, un copil trebuie să intre în evidența autorităților, și, după ce va deveni adoptabil, statul îi va căuta o familie.

Ce trebuie să facă o persoană sau o familie pentru a adopta un copil

Conform Legii adopției, în primul rând, persoana sau familia care vrea să adopte trebuie să obțină un atestat din care să reiasă că este aptă pentru adopție, astfel:

Persoana sau familia care dorește să adopte trebuie să se adreseze Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) în a cărei rază teritorială locuiește unul dintre adoptatori sau a unui organism privat român autorizat (OPA), pentru realizarea procedurii de informare prealabilă pentru demararea procesului de evaluare.

Nu pot adopta persoanele care:

  • Au boli psihice sau un handicap mintal;
  • Au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra unei persoane sau contra familiei, săvârșită cu intenţie;
  • Au fost condamnate pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum de droguri;
  • Sunt decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecţie specială;
  • Persoanele care doresc să adopte singure, dar ai căror soţi se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Membrii unui cuplu trebuie să fie în mod obligatoriu căsătoriți unul cu celălalat pentru a putea adopta?

Conform legii, pot adopta atât familiile (persoanele căsătorite, soţ şi soţie) cât şi o persoană singură (necăsătorită) care obţin atestatul de familie/persoană aptă să adopte.

În cazul soților, legea adopției permite, pe lângă adopția de către familia atestată, și adopția de către unul dintre soți. În acest caz, celălalt soț va da o declarație privind motivele neasocierii la cererea de adopție, însă își va da consimțământul pentru această procedură.

De asemenea, pot adopta şi persoanele de sex opus care trăiesc într-o relaţie stabilă şi convieţuiesc cu părintele (necăsătorit) al copilului adoptat, dacă noul adoptator a participat direct la creşterea şi îngrijirea copilului pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 5 ani.

Ce acte trebuie să depună persoana sau familia care dorește să adopte pentru obținerea atestatului de adopție

Cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie trebuie depusă la DGASPC în a cărei rază teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA), fiind însoţită de următoarele documente:

  • copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
  • declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
  • copie de pe certificatul de naştere;
  • copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
  • copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
  • certificatul de cazier judiciar;
  • adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
  • certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;

Adoptie Copii

  • declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea motivelor neasocierii;
  • declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
  • certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
  • certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.
  • documentele prevăzute mai sus se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.

Ulterior, autoritățile evaluează persoana sau familia care dorește să adopte şi le asigură acestora serviciile de pregătire și consiliere necesare pentru a-şi asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte.

Etapa de pregătire, care include cursuri de pregătire, are o durata de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare.

Etapa de evaluare socială constă în minimum 6 întâlniri ale persoanei sau familiei care vrea să adopte cu asistentul social, evaluarea psihologică presupune un număr de minimum 4 întâlniri de evaluare și consiliere psihologică, iar pregătirea adoptatorilor are o durată de minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni individuale/de grup.

Important de menționat este că sunt exceptate de la parcurgerea etapei de pregătire persoanele/familiile care au deţinut atestat pentru adopţie a cărui valabilitate a încetat sau cele care doresc să adopte copiii pe care îi au în plasament de cel puţin un an.

După ce va obține atestatul de persoană aptă să adopte, persoana/familia va fi înscrisă in Registrul Național pentru Adopții (R.N.A), alături de celelalte persoane/familii atestate din România.

Apoi, pentru fiecare copil adoptabil se generează în timp real o listă cu adoptatorii atestați care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.

Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:

  • vârsta copilului;
  • sexul copilului;
  • numărul de copii pe care familia îi poate ingriji;
  • starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

Conform legii, se acordă prioritate la includerea în listă următoarelor persoane atestate:

  • rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv;
  • persoana/familia alături de care copilul a locuit pentru o perioadă de minimum 6 luni;
  • persoanele/familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.

Etapa de potrivire practică a adoptatorilor cu copilul adoptabil

În cadrul acestei etape, au loc întâlniri între copilul adoptabil și persoana sau familia atestată. Responsabilul de caz le prezintă acestora nevoile și caracteristicile copilului, precum și motivele pentru care acesta consideră ca adoptatorul/familia adoptatoare este potrivit/potrivită pentru acel copil, prezentându-i-se şi fotografii recente ale copilului.

Persoana/familia adoptatoare poate refuza potrivirea practică, motivând în scris acest refuz. În caz contrar, dacă adoptatorul/familia adoptatoare acceptă continuarea potrivirii practice, stabileşte împreună cu responsabilul de caz, de comun acord, data primei întâlniri cu copilul.

Aceste întâlniri au drept scop acomodarea treptată a copilului cu adoptatorul și invers. Întâlnirile pot avea loc atât în mediul unde copilului locuiește, cât şi în afara acestuia. Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei doi responsabili de caz (cel al copilului si cel al familiei), în funcţie de evoluţia cazului, însă trebuie să fie de minimum 4.

Procedura de potrivire încetează dacă pe parcursul întâlnirilor specialiştii constată că nu se realizează acomodarea copilului cu adoptatorul. În acest caz, familia sau persoana va aștepta pentru a fi inclusă într-un alt procedeu de potrivire practică, cu un alt copil adoptabil.

La finalul acestei etape, responsabilul de caz al copilului şi cel al adoptatorului întocmesc un raport de potrivire și, în cazul în care copilul s-a acomodat cu familia adoptatoare, autoritățile sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.

Încredințarea copilului în vederea adopției

Prin această măsură, instanța judecătorească dispune încredințarea copilului la domiciliul adoptatorilor pentru o perioadă de minimum 3 luni.

În acest timp, este monitorizată evoluția copilului și relațiile cu familia adoptatoare, prin vizite efectuate la domiciliu de două ori pe lună de către reprezentanții autorităților. Dacă în această perioadă este constatată neadaptarea copilului, se poate propune instanței judecătorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.

Pe perioada încredinţării în vedera adopţiei, copilul şi adoptatorii beneficiază de servicii de sprijin (informare şi consiliere, organizare de cursuri pentru dezvoltarea de abilităţi parentale sau grupuri de suport).

De asemenea, pentru facilitarea acomodării copilului în noul mediu de viaţă, adoptatorul sau unul dintre membri familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit poate beneficia de un concediu de acomodare de maximum 1 an.

Adoptie Copii

Încuviințarea adopției

După trecerea termenului stabilit pentru perioada de încredințare în vederea adopției, adoptatorul înaintează cererea de încuviințare a adopției către instanța judecătorească.

După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești privind încuviințarea adopției, adoptatorul dobândește drepturi și obligații părintești ca și față de un copil biologic. De asemenea, din acel moment, înceteaza definitiv rudenia copilului faţă de părinţii săi biologici și se emite un nou cetificat de naștere, în care adoptatorii sunt înregistrați la rubrica „părinți”.

Conform legii, familia adoptatoare este obligată să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai fragede. Acest lucru îl ajută pe copil să se simtă confortabil.

Ulterior adopției, autorităților vor monitoriza evoluția copilului și a relațiilor cu părinții pe o perioadă de cel puţin doi ani după încuviinţarea adopţiei.

Lista copiilor greu adoptabili

Copiil greu adoptabili reprezintă acei copiii pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu a putut fi identificată o familie potrivită sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să ducă la finalizarea adopţiei.

Pentru aceşti copii a fost creată în Registrul Național pentru Adopții o secţiune specială care conţine profilul celor aflaţi în această situaţie.

Profilul unui copil greu adoptabil constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate care îl caracterizează, alături de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă ce poate fi aleasă chiar de copil.

De asemenea, pot fi încărcate şi mesaje vocale sau imagini video cu activităţi ale copilului. În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun.

Adoptatorii au posibilitatea de a accesa profilul copiilor greu adoptabili şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil de pe listă, pot informa autoritățile despre acest aspect. În termen de cel mult 7 zile de la notificare, adoptatorul va primi informaţiile complete cu privire la copil şi poate iniţia procedura de potrivire practică.

Este important de știut că pot fi adoptate și persoane majore, însă în acest caz, adoptatorul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât persoana adoptată și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

Totodată, persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul copilăriei, dovedind acest lucru în fața instanței de judecată.

Efectele psihologice ale adopției

Adopția este un proces complex, iar răspunsul psihologic al copiilor adoptați variază foarte mult. În funcție de vârstă, ei au diferite gânduri, trec prin anumite stări și au întrebări legate de identitatea lor.

În anumite cazuri, copiii adoptați pot prezenta anumite traume emoționale, cauzate de experiențele anterioare – fie că vorbim de părinți care i-au neglijat sau abuzat, sau fie că vorbim despre familii disfuncționale, în care au existat diverse probleme. În plus, este nevoie de timp pentru ca un copil adoptat să se integreze în noua familia, timp în care, de asemenea, pot apărea diferite provocări.

În anumite cazuri, copiii adoptați se pot confrunta cu următoarele probleme de ordin emoțional:

  • Sentiment de abandon;
  • Dificultăți în a-și dezvolta propria identitate;
  • O stimă de sine redusă;
  • Un risc crescut de a consuma alcool și droguri;
  • Un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihice, precum depresie sau sindromul de stres post-traumatic;
  • Sentiment de respingere;
  • Sentiment de vinovăție și rușine;
  • Dificultăți în autocontrolul emoțiilor.

Aceste probleme ies la suprafață mai ales când copilul adoptat ajunge la adolescență, pentru că, în acel moment, acesta începe să își pună întrebări cu privire la identitatea ta, în încercarea de a-și defini propria persoană.

Prin intermediul consilierii psihologice și psihoterapiei de familie, atât părinții, cât și copiii pot depăși toate acestea pot găsi soluții la toate aceste probleme.

Adoptie Copii
Adoptie Copii

Concluzii

Fiecare situație este diferită, iar modul în evoluează un proces de adopție și în care un copil se integrează în noua familie depinde de mai mulți factori: comportamentul părinților, experiența copilului, personalitățile acestora (ale copilului și ale părinților), precum și mediul familial.

Totuși, studiile arată că majoritatea copiilor adoptați dezvoltă o relație strânsă cu familiile lor adoptive și devin adulți fericiți.

Surse: http://andpdca.gov.ro/w/adoptie-nationala/

https://centerforanxietydisorders.com/what-problems-do-adopted-adults-have/

https://www.psychologytoday.com/intl/basics/adoption

https://www.psy-ed.com/wpblog/psychological-issues-adopted-children/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *