agorafobie aglomeratie

Agorafobia: simptome, cauze și tratament

Agorafobia reprezintă tipul de tulburare de anxietate în care vă temeți și evitați locurile sau situațiile care vă pot provoca panică și vă pot face să vă simțiți prinși, neajutorați sau jenați. Vă temeți de o situație reală sau anticipată precum utilizarea transportului public, spațiile deschise sau închise și așa mai departe. Anxietatea este cauzată de teama inexistenței unei modalități ușoare de a scăpa sau de a obține ajutor în cazul unei intensificări a acesteia.

 

Informații scurte despre agorafobie

  • Agorafobia se dezvoltă după ce o persoană a avut unul sau mai multe atacuri de panică.
  • Aceasta poate duce la diverse temeri, cum ar fi teama de spații deschise și frica de locurile în cadrul cărora evadarea ar fi dificilă (de exemplu: lifturile).
  • Agorafobia poate împiedica o persoană să își părăsească locuința, din cauza fricii extreme în fața unui potențial pericol.
  • Simptomele fizice includ dureri în piept, amețeală și dificultăți în a respira.
  • Agorafobia se poate trata medical, cu ajutorul antidepresivelor și medicamentelor care reduc nivelul anxietății.
  • Majoritatea persoanelor care suferă de agorafobie își pot depăși condiția prin tratament.

În general, majoritatea persoanelor care au agorafobie o dezvoltă abia după ce au suferit unul sau mai multe atacuri de panică. Teama apariției unui nou atac de panică și evitării locurilor declanșatoare intensifică afecțiunea și o accelerează.

Care sunt simptomele agorafobiei?

Simptomele agorafobiei includ:

  • teama de a pleca singur acasă;
  • teama de mulțime;
  • teama de spații închise sau deschise;
  • teama de utilizare a mijloacelor de transport;
  • teama de situațiile care provoacă teama și anxietatea;
  • sentimente de detașare sau înstrăinare de ceilalți;
  • sentimente de neputință;
  • dependență față de ceilalți;
  • anxietate.

Fiecare dintre aceste situații cauzează anxietate deoarece vă temeți de faptul că nu veți putea scăpa de ele sau nu aveți cum să cereți ajutor. În cazul unora, pe lângă agorafobie apar și atacurile de panică.

Semnele și simptomele unui atac de panică pot include:
● ritmul cardiac crescut;
● probleme de respirație sau senzație de sufocare;
● dureri toracice sau presiune;
● amețeli;
● senzație de șoc, amorțeală sau furnicături;
● transpirație excesivă;
● înroșirea bruscă sau frisoane;
● diaree;
● senzația de pierdere controlului;
● teama de moarte.

 

Agorafobia netratată din timp, poate deveni invalidantă pentru persoana care menifestă acest tip de anxietate. Aceasta, din cauza fricii excesive de a i se face rău în spații publice (palpitatii, transpirații, amețeli, sezația de leșin etc.) tinde să se izoleze în casă și nu mai dorește să meargă neînsoțită în afara casei. Sunt situații în care persoanele aleg să renunțe cu bună știintă la serviciu!

Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

Cum este diagnosticată agorafobia?

agorafobie autobuz aglomerat

Doctorul va pune întrebări pacientului în legătură cu simptomele, momentele și locurile în care a experimentat teamă sau anxietate, frecvența acestor simptome și durata. În continuare, medicul va începe o examinare fizică, pentru a putea identifica și exclude alte cauze care ar putea declanșa simptomele discutate. Pe baza acestor informații, medicul va trimite pacientul la un psihiatru sau psihoterapeut, în funcție de necesitate.

Psihiatrul va adresa întrebări similare despre simptome, pentru a ajunge la un diagnostic final. Un diagnostic de agorafobie se aplică în momentul în care pacientul experimentează o frică extremă sau panică în cel puțin două dintre următoarele situații:

  • Utilizarea mijloacelor de transport în comun, cum ar fi un autobuz sau un avion;
  • Fiind într-un spațiu deschis, cum ar fi o parcare, un pod sau un centru de cumpărături;
  • Fiind într-un spațiu închis, cum ar fi un cinematograf, o sală de ședințe sau un magazin mic;
  • Așteptarea într-o linie sau într-o mulțime;
  • Părăsirea locuinței pe cont propriu.

Crezi că suferi de agorafobie?
Dacă ai identificat aceste simptome și situații în viața ta de zi cu zi, apelează la un psihoterapeut care te poate ajuta!

Care sunt cauzele apariției agorafobiei?

Tulburare de panică

Similar cu multiple tulburări de sănătate mintală, cauza exactă a tulburării de panică nu este pe deplin înțeleasă. Cu toate acestea, experții consideră că o combinație de factori biologici și psihologici ar putea fi un răspuns mai concret.

Factori biologici

Există o serie de teorii cu privire la tipul factorilor biologici care pot fi implicați în declanșarea tulburărilor de panică:

Răspunsurile de tip “luptă sau fugă”

O teorie susține că tulburarea de panică este asociată cu răspunsurile fizice (în fața fricii) de tip “luptă sau fugă”, reflexe ale corpului dumneavoastră – este modul său de a vă proteja în situații stresante sau periculoase.

Anxietatea și frica determină eliberarea unor hormoni, precum adrenalina, iar respirația și ritmul cardiac cresc. Acesta este modul natural al corpului de a se pregăti pentru un eveniment periculos și stresant.

În ceea ce privește persoanele cu tulburare de panică, se consideră că răspunsurile de tip “luptă sau fugă” pot fi declanșate în mod eronat, ducând astfel la un atac de panică.

Neurotransmițătorii

Un dezechilibru în nivelurile neurotransmițătorilor din creier pot afecta atât starea de spirit, cât și comportamentul oricărei persoane. Acest lucru poate duce la un răspuns exagerat în situații stresante sau periculoase, astfel declanșând sentimente de panică.

Orientarea în spațiu

Au fost identificate legături între tulburările de panică și orientarea în spațiu. Orientarea în spațiu reprezintă capacitatea omului de a-și cunoaște și determina poziția în raport cu obiectele / persoanele înconjurătoare sau a acestor obiecte / persoane în raport cu sine, pe baza percepției. Această abilitate este mai scăzută la persoanele care suferă de tulburări de panică, având un sistem de echilibru slăbit.

Acest lucru poate provoca o senzație de neputință, de copleșire și dezorientare în locurile aglomerate, declanșând astfel un atac de panică.

Factori psihologici

Factori psihologici care cresc riscul de a dezvolta agorafobie includ:

  • o experiență traumatizantă în copilărie, cum ar fi moartea unui părinte sau un abuz sexual;
  • un eveniment stresant, cum ar fi un deces, un divorț sau pierderea locului de muncă;
  • o istorie anterioară de boli mintale, cum ar fi depresia, anorexia nervoasă sau bulimia;
  • consumul excesiv de alcool sau droguri;
  • o relație nefericită sau o relație în care vă simțiți controlat/ă de către partener/ă.

Agorafobie fără tulburare de panică

Ocazional, o persoană poate dezvolta simptome de agorafobie chiar dacă nu are un istoric de tulburare de panică sau atacuri de panică.

Acest tip de agorafobie poate fi declanșat de o serie de temeri diferite (fobii), cum ar fi teama de:

  • A fi victimă a unei crime violente sau a unui atac terorist în momentul părăsirii locuinței;
  • A fi infectat/ă cu o boală gravă dacă vizitați locuri aglomerate;
  • A face ceva din întâmplare, care vă va face să vă jenați sau să vă umiliți în fața altora.

Efectele netratării agorafobiei

Netratată, agorafobia vă poate reduce grav calitatea vieții. De exemplu:

  • Activitățile din afara locuinței, cum ar fi locul de muncă, școala, socializarea, hobby-urile și multe forme de activitate fizică, nu vă sunt la îndemână.
  • Dificultățile financiare, izolarea, singurătatea și plictiseala pot duce la sentimente mai mari de suferință și, mai departe, la creșterea riscului de depresie.
  • Sunteți conștient/ă că frica dvs. este irațională, dar vă simțiți neputincios/oasă în legătură cu sentimentele și emoțiile dumneavoastră. Poate vă simțiți supărat/ă și frustrat/ă pe propria persoană. Aceste sentimente negative afectează stima de sine, în timp ce contribuie la depresie și alte neliniști și temeri.
  • Riscul de a apela la metode nesănătoase pentru a gestiona mai ușor simptomele este foarte ridicat (apetit excesiv, droguri sau alcool). Acestea, la rândul lor, pot provoca sau contribui la alte probleme de sănătate.

Mituri legate de atacul de panică și agorafobie

În mod eronat, unele persoane sunt de părere că tulburarea de panică este rezultatul unor probleme psihice foarte profunde. Cu siguranță, orice persoană, care suferă sau nu de tulburare de panică, poate avea probleme psihice profunde. Însă, tulburarea de panică și agorafobia nu sunt neapărat legate de probleme psihice profunde. Puteți fi depresiv/ă, puteți avea diverse tipuri de dependențe, vă puteți auto-critica pentru faptul că aveți atacuri de panică, însă panica poate fi tratată eficient fără terapie de lungă durată, care să exploreze experiențele din copilăria pacientului.

Multe persoane cu atacuri de panică și agorafobie au convingeri nerealiste despre anxietate, de exemplu: “Toate fricile sunt dăunătoare” sau “Trebuie să scap imediat de fricile mele”. Alte persoane își interpretează eronat anxietatea ca fiind semnul unei boli severe.

O altă credință eronată este aceea că, de vreme ce o persoană experimentează constant atacuri de panică și agorafobie de mai mulți ani – iar terapia tradițională nu s-a dovedit utilă – situația nu se va îmbunătăți niciodată.
Terapia cognitiv-comportamentală, cu sau fără tratament medicamentos, s-a dovedit a fi eficientă în intervenția atacului de panică și agorafobiei.

Cum poți învinge agorafobia?

agorafobie tratament psiholog

În scopul tratării agorafobiei sau a oricărei tulburări de panică, se recomandă o abordare treptată, în pași.

Prin pași, ne referim la următoarele:
1. Documentarea despre agorafobie sau orice tip de tulburare de panică, pentru a înțelege schimbările pe care le puteți face la stilul dumneavoastră de viață și tehnicile de autoajutor disponibile pentru ameliorarea simptomelor.
2. Apelarea la ajutor specializat (terapie individuală, terapie de grup, etc.)
3. Realizarea unor tratamente intensive, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală.
4. Verificarea opțiunilor de tratament medicamentos, cu ajutorul unui specialist.

Tehnici de autoajutor pentru agorafobie

Documentarea în raport cu agorafobia și asocierea acesteia cu tulburarea de panică și cu atacurile de panică vă poate ajuta să vă gestionați mai bine simptomele și trăirile. Există diverse tehnici de gestionare a unui atac de panică, cu scopul de a vă controla emoțiile. Astfel, veți face față, cu succes, situațiilor și mediilor înconjurătoare care vă înspăimântau cândva.

Concentrare – în timpul unui atac de panică, este important să vă focalizați atenția pe lucruri înconjurătoare vizibile, care nu sunt amenințătoare în acea situație. Reamintiți-vă că aceste gânduri și senzații înspăimântătoare sunt semne de panică, ce vor înceta ulterior.

Respirați lent și profund – sentimentele de panică și anxietate se pot agrava dacă respirația dumneavoastră este prea rapidă; încercați să vă concentrați pe respirația lentă, profundă, în timp ce numărați lent până la 3 (cu fiecare inspirație și expirație).

Conștientizare – încercați să determinați elementul declanșator al atacului de panică și contestați-l; puteți realiza acest lucru prin a vă reaminti constant că teama simțită nu este reală și că va trece.

Vizualizare creativă – în timpul unui atac de panică, încercați să respirați nevoia de a avea gânduri negative, precum “va fi un dezastru”; gândiți-vă la un loc sau o situație care vă provoacă o stare de liniște, relaxare. Odată ce aveți această imagine în minte, încercați să vă concentrați atenția asupra ei.

Nu vă împotriviți unui atac de panică – încercarea de a lupta împotriva simptomelor unui atac de panică poate înrăutăți lucrurile. Exersați acceptarea acestuia: deși poate părea jenant, iar simptomele simțite pot fi dificil de gestionat, un atac de panică nu vă pune viața în pericol.

Schimbări ale stilului de viață

agorafobie femeie face sport
Schimbarea anumitor aspecte ale stilului dumneavoastră de viață poate ajuta la gestionarea agorafobiei. Spre exemplu:

Activități fizice regulate – exercițiile fizice pot ajuta la ameliorarea stresului și tensiuni, îmbunătățind totodată și starea de spirit.
Regim alimentar – un obicei nesănătos de a mânca poate înrăutăți și simptomele de panică și anxietate.
Evitați drogurile și alcoolul – acestea ajută la estomparea simptomelor pe termen scurt, dar pe termen lung produc daune majore în corp și accentuează simptomatologia.
Evitați băuturile care conțin cofeină, cum ar fi ceaiul, cafeaua și cola – cofeina are un efect stimulativ și vă poate intensifica simptomele.

Terapia cognitiv-comportamentală și agorafobia

Acest tip de terapie are la bază următoarea idee: comportamentele negative sunt declanșate de gândire nerealistă și nefolositoare. Terapia cognitiv-comportamentală își propune să spargă si sa întrerupă acest ciclu și să identifice noi moduri de gândire care vă pot ajuta să construiți comportamente sănătoase. De exemplu, multe persoane care suferă de agorafobie au impresia (nerealistă) că un atac de panică le va ucide.

Psihoterapeutul va încerca să încurajeze un mod mai realist de gândire – spre exemplu, deși un atac de panică poate fi neplăcut, nu este fatal și va trece.

Această schimbare în gândire poate duce la un comportament sănătos în ceea ce privește potențialul unui atac de panică în viitorul apropiat. Astfel, veți fi capabil/ă să vă confruntați cu situația declanșatoare.

Terapia cognitiv-comportamentală, în cazul agorafobiei, poate fi abordată în paralel cu terapia prin expunere. Alături de psihoterapeut, veți stabili obiective realiste, modeste, la începutul tratamentului, cum ar fi mersul la magazinul din colțul blocului. Pe măsură ce deveniți mai încrezător / încrezătoare, veți putea stabili obiective mai provocatoare, cum ar fi luarea unei mese într-un restaurant aglomerat.

Terapia de relaxare aplicată și agorafobia

Relaxarea aplicată se bazează pe premisa că persoanele cu agorafobie și tulburarea de panică asociată și-au pierdut capacitatea de a se relaxa. Prin urmare, scopul relaxării aplicate este să învățați cum să vă relaxați.

Acest lucru este realizat prin folosirea unor serii de exerciții menite să vă învețe cum să:

  • Identificați semnele și sentimentele de tensiune;
  • Vă relaxați mușchii, pentru a elibera din tensiune;
  • Utilizați aceste tehnici în situații stresante sau de zi cu zi, pentru împiedica stările de tensiune și panică.

Agorafobia și tratamentul medicamentos

În unele cazuri, medicamentele pot fi consumate ca tratament unic pentru agorafobie. În cazuri mai severe, acestea pot fi consumate în combinație cu terapia de relaxare aplicată. Personalul medical poate prescrie unul sau ambele tipuri de medicamente menționate în continuare.

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt un tip de antidepresiv care poate fi prescris pentru a trata agorafobia. Pot fi prescrise și alte tipuri de antidepresive, dar efectele adverse pot fi mai puternice.

Medicamentele anti-anxietate, cunoscute și ca benzodiazepine, sunt sedative care pot ameliora simptomele de anxietate pe termen scurt.

Tratamentul cu antidepresive poate începe cu o doză mai mare, care va scădea ușor atunci când tratamentul este aproape de final.

Începerea și încheierea unui tratament cu antidepresive poate duce, uneori, la efecte secundare asemănătoare unui atac de panică și, prin urmare, este recomandată consumul acestora cu prudență.

Realitatea virtuală, tratament ideal pentru agorafobie

agorafobie tratament cu VR

Tratamentul agorafobiei poate fi o provocare pentru oricine suferă de această afecțiune deoarece înseamnă, de obicei, confruntarea cu temerile tale. Din fericire, însă, cu ajutorul psihoterapiei puteți învinge agorafobia fără a vă înfrunta fizic orice teamă indiferent de riscuri. Una dintre metodele folosite este terapia prin VR (Realitate Virtuală). Aceasta presupune expunerea în repetate rânduri a persoanei afectate la situații care îi provoacă emoții puternice sau blocaje, cu scopul de a obține efectul de habituare, de obișnuire cu stimulul sau situația anxiogenă. Întreg procesul are loc în prezența unui psihoterapeut care îi monitorizează în permanență reacțiile și care poate controla dificultatea scenei de expunere pentru a-i crește încrederea.

Crezi că suferi de agorafobie?
Dacă ai identificat aceste simptome și situații în viața ta de zi cu zi, apelează la un psihoterapeut care te poate ajuta!

Peste 30 de specialiști în psihoterapie individuală ai Clinicii Oana Nicolau, cea mai mare clinică de sănătate emoțională din țară, vă sunt alături și doresc să vă ajute în lupta cu temerile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *