femeie trista care priveste in zare

Ce este amnezia și când trebuie să ne îngrijoreze pierderile de memorie

Tuturor ni se întâmplă să uităm, din când în când, anumite lucruri, din cauza stresului și a stilul de viață agitat, însă a fi uituc este diferit de a fi amnezic. Amnezia se referă la pierderea memoriei, a amintirilor, a detaliilor importante, care nu ar trebui să fie uitate.

În acest articol vom vorbi despre:

  • Tipuri de memorie;
  • Tipuri de amnezie;
  • Simptome ale amneziei;
  • Cauze ale amneziei;
  • Când trebuie să ne îngrijoreze pierderile de memorie;
  • Tratamentul și diagnosticul amneziei;
  • Ce putem face pentru a preveni amnezia.

O ușoară pierdere a memoriei este normală odată cu înaintarea în vârstă sau cand persoana traversează o perioadă foarte stresantă. Intervine îngrijorarea în cazul în care pierderea memoriei este semnificativă sau dacă apare incapacitatea de a construi noi informații.

Motivele care duc la micile pierderi normale de memorie sunt:

  • lipsa somnului;
  • stresul prelungit;
  • consumul anumitor medicamente;
  • excesul de alcool;
  • deficiența de vitamina B12.

Amnezia survine atunci când o persoană nu își mai amintește informațiile pe care le avea stocate în memorie, precum repere importante de viață (evenimente memorabile, oameni apropiați sau alte aspecte vitale), dar și când nu mai poate memora informații noi. Majoritatea oamenilor care suferă de amnezie sunt lucizi și nu își pierd abilitățile fundamentale, precum vorbitul sau mersul.

 

Tipuri de memorie

Creierul nostru beneficiază de diferite forme de memorie, cum ar fi:

  • memoria pe termen lung – se referă la informații ce provin din memoria pe termen scurt și care, pentru că sunt necesare, ajung să fie stocate;
  • memoria pe termen scurt – se referă la informațiile noi, care sunt stocate pentru o perioadă scurtă de timp; dacă nu sunt importante sau dacă nu li se acordă atenție, acestea vor fi uitate în curând (exemplu: o adresă, un număr de telefon);
  • memoria declarativă – conține amintiri conștiente ce includ informații și evenimente;
  • memoria non-declarativă – conține automatismele și rutinele mentale, precum condusul unei mașini, mersul pe bicicletă, înotul, acțiuni ce au fost odată învățate și sunt acum înrădăcinate.

 

femeie care sufera de pierderi de memorie

Tipuri de amnezie

Amnezia anterogradă

Apare, de obicei, când creierul este supus unui traumatism (lovire, accident); persoana își va aminti ce s-a întâmplat înainte ca traumatismul să fi avut loc, dar nu poate memora informații noi, iar cele care ar trebui stocate în memoria pe termen scurt dispar.

Amnezia retrogradă

Este opusul amneziei anterograde – persoana nu își va aminti evenimentele care au avut loc înainte de a suferi traumatismul, dar își va aminti ce s-a întâmplat după.

Amnezia globală tranzitorie

Reprezintă pierderea temporară a memoriei într-un mod semnificativ și, în cazurile grave, dificultatea formării de noi amintiri. Este foarte rar întâlnită și are loc la adulții în vârstă care suferă de boli vasculare.

Amnezia Wernicke – Korsakoff

Reprezintă o pierdere a memoriei ce se agravează în timp, fiind cauzată de excesul de alcool, de lipsa vitaminei B1 și/sau de malnutriția severă.

Amnezia disociativă

Se diagnostichează atunci când pierderea memoriei nu poate fi explicată prin existența unei alte afecțiuni medicale. Persoana care suferă de acest tip de amnezie poate ajunge chiar să-și uite propria identitate și datele personale. Amnezia disociativă poate dura de la câteva ore până la câteva luni și este declanșată de un eveniment șocant pe care persoana respectivă nu îl poate gestiona sănătos sau uita. Ulterior, aceasta își poate reaminti trecutul general, fără a avea însă cunoștință de cele petrecute în timpul evenimentului șocant, care a provocat amnezia.

Amnezia disociativă este, la rândul său, de mai multe feluri:

  • Amnezie localizată – persoana nu-și poate aminti ce s-a întâmplat în primele ore ale unui eveniment șocant prin care a trecut (exemplu: supraviețuitorul unui accident de mașină);
  • Amnezie selectivă – persoana își poate aminti doar anumite părți ale unui eveniment;
  • Amnezie generalizată – persoana nu își mai poate aminti niciun detaliu din viața sa;
  • Amnezie continuă – persoana  nu își poate aminti ce s-a întâmplat după evenimentul șocant și nu mai poate forma amintiri noi.
  • Fuga disociativă – în cazuri rare, persoana își uită identitatea și chiar poate începe o viață complet nouă.

Amnezia infantilă

Persoana nu își poate aminti evenimente sau experiențe din primii ani ai copilăriei, din cauză că anumite arii ale creierului sunt subdezvoltate.

Amnezia posthipnotică

Reprezintă incapacitatea de a-și aminti ce s-a întâmplat în timpul unei tranșe hipnotice.

Starea de blackout

Excesul de alcool poate cauza o amnezie temporară, iar persoana nu își poate aminti ce a făcut în timpul stării de blackout.

 

Simptome ale amneziei

Simptomul principal este pierderea memoriei sau incapacitatea de a forma noi amintiri. Alte simptome:

  • Dificultate de amintire a faptelor, evenimentelor, locurilor sau anumitor detalii;
  • Incapacitatea de a înmagazina noi informații (în cazul amneziei anterograde);
  • Incapacitatea de amintire a evenimentelor anterioare (în cazul amneziei retrograde);
  • Incapacitatea de a plasa corect în timp amintirile sau inventarea unor informații care nu sunt reale;
  • Mișcări necoordonate și tremor, care indică probleme neurologice;
  • Stări de confuzie sau dezorientare;
  • Incapacitatea de a recunoaște chipuri sau locuri;
  • Lipsa amintirilor despre amnezie, odată ce aceasta dispare .

 

Cauze ale amneziei

Acestea pot fi de mai multe tipuri.

Cauze medicale

Acestea sunt determinate de orice trauma fizica ce afectează creierul:

  • Accident vascular cerebral;
  • Encefalite sau inflamări ale creierului, din cauza unor infecții bacteriene sau virale;
  • Boala celiacă netratată;
  • Infarct miocardic;
  • Efecte adverse ale unor medicamente;
  • Tumori cerebrale;
  • Terapia cu electroșocuri – aplicată cu scop terapeutic, ea poate duce la pierderea temporară a memoriei;
  • Leziuni la nivelul capului cauzate de lovituri puternice (amnezie temporară, de obicei);
  • Abuz de alcool sau droguri (amnezie temporară);
  • Demența senilă – persoanele care suferă de demență pierd, de obicei, amintirile recente și păstrează amintirile vechi;
  • Demența Alzheimer;
  • Privarea de oxigen la nivelul creierului – cauzează amnezie temporară și poate provoca leziuni recuperabile sau nu ale creierului;
  • Deteriorarea hipocampului. Hipocampul este o parte a creierului, în sistemul limbic responsabil cu memoria, cu rol în formarea amintirilor, organizarea și regăsirea lor, la nevoie. Afectarea hipocampului creează dificultăți în formarea de noi amintiri;
  • Deteriorarea bilaterală a creierului (în ambele emisfere cerebrale) conduce la amnezie anterogradă completă;
  • Traumatisme sau stres – posibilă amnezie disociativă – mintea respinge gândurile, sentimentele sau informațiile care copleșesc.

Cauze psihologice

Sunt prezente cu precădere în cazul celor care suferă de amnezie disociativă, cauzată

de un șoc emoțional precum:

  • traversarea unui incident violent;
  • Abuzul sexual sau de altă natură;
  • Participarea la un dezastru natural;
  • Asistarea la un act terorist.

 

barbat care consuma alcool

Factori de risc în apariția amneziei

O persoană este mai expusă să experimenteze amnezie, dacă:

  • suferă de sindrom de stres post-traumatic;
  • suferă de depresie;
  • are tulburări de personalitate și anxietate;
  • are tulburări de somn;
  • este foarte stresată;
  • consumă în exces alcool și/sau droguri.

Orice situație care a provocat un mare stres psihologic sau un conflict intern important poate duce la amnezie.

 

Când trebuie să ne îngrijoreze pierderile de memorie?

Micile pierderi de memorie sunt normale. Îngrijorătoare este situația în care anumite pierderi de memorie nu pot fi explicate printr-o afecțiune medicală și care se manifesta prin:

  • uitarea tratamentului medicamentos pentru o perioadă mai lungă de timp;
  • dezorientare în încercarea de a ajunge la o destinație cunoscută sau pierderea abilității de a conduce un autovehicul;
  • eșecului reamintirii numelui unui membru al familiei sau al unui prieten apropiat.

 

Cum se pune diagnosticul de amnezie?

Medicul specialist va proceda la excluderea altor posibile cauze ale pierderii memoriei, inclusiv demența, Alzheimer, depresia sau o tumoare cerebrală. El va solicita informații precum:

  • Poate persoana respectivă să-și amintească evenimentele recente și cele trecute?
  • Când au început problemele de memorie și cum au evoluat?
  • Există istoric de leziuni, intervenții chirurgicale sau un accident vascular cerebral? Pentru a verifica acest lucru, se poate face un o tomografie computerizată (CT).
  • Există istoric de familie cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice?
  • Există consum de alcool sau medicamente?
  • Există sau a existat consum de substanțe interzise?
  • Există istoric de depresie?

Examenul fizic va include verificarea sistemului nervos, prin testarea reflexelor, a funcțiilor senzoriale, a echilibrului și a memoriei pe termen scurt și pe termen lung.

 

Tratamentul amneziei

În cele mai multe cazuri, amnezia se vindecă fără tratament, dacă nu este cauzată de alte tulburări fizice sau psihice. Amnezia cauzată de demență nu se vindeca, însă medicul poate prescrie medicamente care să sprijine memoria.

Psihoterapia se poate dovedi de folos, iar hipnoza poate fi o metodă alternativă de a readuce la suprafață amintirile care au fost uitate și ajută la crearea unor schimbări subconștiente sub forma unor gânduri, sentimente și comportamente noi. Hipnoza se aplica unui pacient adus în starea de transă hipnotică, ea fiind recomandată de terapeut doar în anumite cazuri. Anumite persoane pot reacționa pozitiv, în timp ce altele rămân areactive. Hipnoza mai poate trata și alte tulburări psihosomatice, cum ar fi migrenele, astmul bronșic, afecțiuni dermatologice, unele tulburări digestive ori cardiovasculare și poate fi folosită ca adjuvant în tratamentul alcoolismului, al tulburărilor menstruale, al tulburărilor alimentare sau de somn.

În cazul amneziei cauzate de accidentul vascular se recomandă terapia ocupațională, care are scopul de a-i ajuta pe pacienți să recâștige sau să îmbunătățească abilitățile cognitive, fizice și motrice pierdute total sau parțial. Terapia ocupațională poate fi de folos și pentru a ajuta persoana respectivă să formeze noi amintiri pentru a le înlocui pe cele pierdute.

Sprijinul familiei este crucial în tratamentul amneziei. Familia este cea care poate pune la dispoziția persoanelor amnezice detalii – fotografii, muzică, înregistrări video, etc. Acestea pot ajuta la recuperarea memoriei. Nu există medicamente pentru restaurarea memoriei pierdute din cauza amneziei.

 

femeie care sufera de alzheimer si face puzzle

 

 

Ce putem face pentru a preveni amnezia

Există un număr de obiceiuri sănătoase ce pot reduce riscul de apariție a pierderilor de memorie:

  • Evitarea consumului excesiv de alcool și/sau droguri;
  • Folosirea căștii de protecție la practicarea unor sporturi riscante sau a unor activități riscante;
  • Exersarea constantă a memoriei: explorarea unor locuri noi, lectură, învățarea unei limbi străine și jocuri antrenante pentru minte (șah, cuvinte încrucișate, sudoku). Un bun exercițiu poate fi memorarea unor numere de telefon sau a unor detalii despre persoanele nou cunoscute;
  • Practicarea regulată a unui sport și mișcare zilnică susținută;
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate: dieta joacă un rol foarte important în amnezie, căci malnutriția sau lipsa vitaminei B1 pot duce la sindromul Wernicke – Korsakoff;
  • O bună hidratare;
  • O bună organizare a vieții – folosirea unui carnețel, a unui calendar sau a smartphone-ul pentru a întocmi o listă cu sarcini zilnice;
  • Dezvoltarea unei bune atenții cu privire la detaliile vieții cotidiene;
  • Evitarea mai multor acțiuni simultane, căci atenția poate fi distrasă de la activitatea centrală.

În cele mai multe cazuri, pierderea memoriei nu afectează inteligența, cunoștințele generale, conștiința, atenția, judecata, personalitatea sau identitatea persoanei. Cei care suferă de amnezie ușoară, pot să se exprime cu ușurință atât oral, cât și în scris. Totuși, până și amnezia ușoară poate afecta activitățile zilnice și calitatea vieții – poate cauza probleme la locul de muncă, la școală și în relațiile cu ceilalți.

Persoanele cu probleme severe de memorie trebuie să fie supravegheate permanent, fie de către familie, fie în centre specializate de îngrijire.

 

Concluzii

Amnezia poate varia în funcție de declanșator și de gradul de severitate. Dacă observați la dumneavoastră sau la persoanele apropiate dificultăți de vorbire, stări de confuzie și dezorientare inexplicabile, schimbări de personalitate și comportament, precum și alte simptome ale amneziei, apelați la ajutor specializat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *