Atunci cand o persoana incepe sa uite este posibil sa sufere de o tulburare cantitativa a memoriei, care se manifesta prin hipomnezie (diminuarea abilitatilor de memorare) sau amnezie (pierderea totala a memoriei).
Hipomnezia include:
- Dificultate de invatare - greutate in a asimila informatii noi
- Dificultate de evocare - greutate in a-ti reaminti informatii mai vechi
Amnezia (uitarea sau pierderea memoriei) este o tulburare de memorie care se refera la pierderea amintirilor (recente sau mai vechi), ca de exemplu fapte, informatii sau experiente. Aceasta poate fi de mai multe feluri:
- Amnezia lacunara - care se produce pe o perioada scurta de timp, dupa care memoria revine la normal
- Amnezia selectiva - atunci cand o persoana uita anumite informatii, evenimente, in special asociate cu emotii negative
- Amnezia anterograda consta in afectarea capacitatii de a invata lucruri noi, dupa ce s-a produs incidentul producator de amnezie
- Amnezia retrograda se manifesta prin pierderea informatiilor achizitionate inaintea debutului amneziei
- Amnezia totala, cu uitarea identitatii personale, prezentata de multe ori in filme, nu se intalneste des in realitate
Cauzele care produc hipomnezia sau amnezia sunt variate
In unele cazuri, uitarea pe termen scurt a unor obiecte (ochelarii, cheile de la masina), nume de persoane, date calendaristice cu importanta personala sau familiala, poate fi determinata de stres, anxietate, probleme cu somnul (insomnie). In alte cazuri, anumite probleme medicale pot provoca pierderea memoriei, dar majoritatea acestor afectiuni pot fi tratate, cu revenirea la normal a memoriei.
Unele probleme de memorie, precum si o scadere modesta a abilitatilor de gandire, pot fi doar o consecinta naturala a procesului de imbatranire a organismului. Ocazional, pierderea memoriei poate fi semnul unei afectiuni mai grave, cum este dementa.
Varsta
O data cu inaintarea in varsta memoria poate fi afectata usor, dar aceasta tulburare nu impiedica persoana sa aiba o viata activa si productiva. De exemplu, s-ar putea sa uite ocazional numele unei persoane, dar sa si-l aminteasca mai tarziu, sau sa uite unde a pus ochelarii sau va fi nevoie sa faca mai des liste cu sarcinile de realizat sau de cumparaturi. Aceste modificari ale memoriei nu au un impact semnificativ asupra calitatii vietii, pot fi gestionate cu usurinta si nu afecteaza capacitatea de a munci, de a trai independent si de a avea o viata sociala normala.
Dementa
Cuvantul „dementa” este un termen folosit pentru a descrie un set de simptome, inclusiv afectarea memoriei, a rationamentului, judecatii, limbajului si a altor abilitati de gandire. Dementa incepe de obicei treptat, se agraveaza in timp si afecteaza abilitatile unei persoane de a munci si de a interactiona cu alte persoane.
Adesea, pierderea memoriei este unul dintre primele semne ale dementei. Persoana afectata de dementa:
- Pune aceleasi intrebari in mod repetat
- Uita cuvintele obisnuite atunci cand vorbeste
- Incurca cuvintele, spunand, de exemplu, „pat” in loc de „masa”
- Ii ia mai mult timp pentru a finaliza sarcini simple, cunoscute
- Aseaza gresit unele obiecte, in locuri nepotrivite, de exemplu un portofel intr-un sertar de bucatarie
- Se pierde chiar si in zone cunoscute anterior, chiar si in jurul casei
- Sufera de schimbari de dispozitie sau de comportament fara un motiv aparent
Afectiunile care cauzeaza leziuni progresive ale creierului si, prin urmare, duc la dementa, includ:
- Boala Alzheimer, cea mai frecventa cauza a dementei
- Dementa vasculara
- Dementa fronto-temporala
- Dementa cu corpi Lewy
Modalitatea de producere a fiecareia dintre aceste afectiuni difera. Afectarea memoriei nu este tot timpul primul semn al bolii, iar tulburarea de memorie poate fi diferita de la o boala la alta. De asemenea, sunt cazuri in care o persoana sufera de mai multe tipuri de dementa, conditie cunoscuta sub numele de dementa mixta.
Deficitul cognitiv usor
Acesta implica un declin semnificativ in cel putin un domeniu al abilitatilor de gandire, cum ar fi memoria, care este mai important decat in cazul tulburarilor de memorie produse de varsta, dar mai mic decat cele observate in demente. Persoanele cu deficit cognitiv usor nu limiteaza efectuarea sarcinilor zilnice obisnuite sau implicarea sociala.
Cercetatorii si medicii inca invata despre afectarea cognitiva usoara. Pentru multi oameni, afectiunea evolueaza in cele din urma catre dementa din cauza bolii Alzheimer sau a unei alte tulburari care cauzeaza dementa. Exista si cazuri in care pierderea de memorie nu progreseaza prea mult si nu dezvolta spectrul de simptome asociate dementei.
Alte cauze reversibile ale tulburarilor de memorie:
- Medicamente. Administrarea anumitor medicamente sau combinatii de medicamente pot provoca uitare sau confuzie.
- Traumatisme craniene. O lovitura la cap cauzata de o cadere sau un accident poate cauza probleme de memorie (alterarea memoriei de scurta durata, cu relativa pastrare a memoriei de lunga durata).
- Tulburari emotionale. Stresul, anxietatea sau depresia pot provoca uitare, confuzie, dificultati de concentrare si alte probleme care perturba activitatile zilnice.
- Alcoolism. Alcoolismul cronic poate afecta grav abilitatile mentale. Alcoolul poate provoca, de asemenea, pierderea memoriei prin interactiunea cu medicamentele.
- Deficitul de vitamina B12. Vitamina B12 ajuta la mentinerea sanatatii celulelor nervoase si a celulelor rosii din sange (hematii sau eritrocite). Un deficit de vitamina B12, frecvent la persoanele in varsta, poate provoca probleme de memorie.
- Hipotiroidism. O glandă tiroida hiporeactiva (hipotiroidism) poate duce la uitare si alte probleme de gandire.
- Afectiuni ale creierului. O tumora sau o infectie la nivelul creierului pot produce probleme de memorie.
Stabilirea diagnosticului tulburarilor de memorie
O persoana care experimenteaza tulburari de memorie trebuie sa se adreseze medicului, pentru a se determina gradul de afectare a memoriei si pentru identificarea cauzei. In vederea stabilirii diagnosticului, medicul va avea nevoie sa cunoasca:
- Momentul de debut al problemelor de memorie
- Informatii privind lista medicamentelor administrate si dozele zilnice si a tratamentelor anterioare administrate pacientului cu tulburari de memorie
- Sarcinile zilnice la care pacientul intampina dificultati de memorie
- Informatii referitoare la consumul de alcool si afectiunile recente
- Informatii legate de producerea unor lovituri recente la cap
- Prezenta urmatoarelor stari: anxietate, tristete, depresie
- Producerea unor tragedii personale recente sau evenimente personale stresante
In plus fata de aceste intrebari si examenul fizic general, medicul va recomanda pacientului efectuarea unor teste pentru evaluarea memoriei si a altor abilitati de gandire, teste de sange, investigatii imagistice la nivelul creierului, care pot ajuta la identificarea cauzelor reversibile ale problemelor de memorie sau la diagnosticarea dementei.
Un diagnostic prompt este important, desi uneori poate fi dificil de stabilit. Identificarea unei cauze reversibile care a determinat tulburarea de memorie va permite recomandarea tratamentului corespunzator. De asemenea, diagnosticarea precoce a deficitului cognitiv usor, a bolii Alzheimer sau a afectiunilor inrudite poate avea beneficii pentru pacient:
- Inceperea tratamentului cu scopul gestionarii simptomelor
- Educarea pacientului si a familiei despre boala
- Stabilirea preferintelor de ingrijire
- Identificarea facilitatilor de ingrijire a pacientului sau optiunile de ingrijire la domiciliu
- Solutionarea in timp util a unor probleme financiare sau juridice
Surse:
www.nhs.uk
www.mayoclinic.org
www.umft.ro
www.webmd.com