Angina este o durere in piept determinata de reducerea fluxului sanguin (si implicit, a aportului de oxigen) catre muschii inimii. Angina nu este ea o boala ci este un symptom al unei afectiuni cardiace. Angina poate sa fie un semnal de alarma care iti indica faptul ca poti sa fi la risc de inflarct de miocard sau de accident vascular cerebral. Cu ajutorul tratamentului si modificarilor in stilul de viata este posibil sa controlezi angina si sa reduci riscul aparitiei acestor probleme severe.
Simptomele anginei
Principala form de manifestare a anginei este durerea in piept. Unele persoane au, de asemenea, si alte simptome.
Durerea in piept
Durerea in piept ar putea fi angina daca:
- Se simte ca o stransoare, surda sau apasare – desi unele persoane (in special, femeile) pot sa aiba o durere ascutita
- Se raspandeste/radiaza catre bratul stang, gat, mandibula sau spate
- Este declansata de efort fizic sau de stres
- Se opreste dupa cateva minute de repaus
Alte simptome
Angina poate, de asemenea, sa determine
- Lipsa de aer
- Senzatie de rau (greata)
- Durere sub piept sau in burta – similara indigestiei
- Senzatia de oboseala extrema
Unele persoane prezinta aceste simptome fara o durere in piept evidenta.
Ce faci daca ai simptomele unui episod de angina
Daca nu ai fost pana in prezent diagnosticat cu angina:
- Opreste-te din ce faci si odihneste-te
- Fa-ti o programare urgenta la medic daca angina nu trece in cateva minute
- Suna la 112 pentru o ambulanta daca simptomele nu trec in cateva minute – poate fi vorba de un infarct de miocard
- Mesteca 1 aspirina in timp ce astepti ambulanta – te poate ajuta daca ai un infarct de miocard.
Daca ai fost deja diagnosticat cu angina:
- Opreste-te din ce faci si odihneste-te
- Ia medicamentele asa cum ti-au fost prescrise
- Ia o alta doza dupa 5 minute daca prima nu te-a ajutat
- Suna la 112 daca ai inca simptomele anginei la 5 minute dupa ce ai luat cea de-a doua doza
Diagnostic
Sunt necesare o serie de investigatii pentru a diagnostica angina.
La medic
Daca mergi la medic dupa un episod de durere in piept, acesta te poate intreba despre:
- Simptomele pe care le-ai avut
- Ce faceai in momentul in care simptomele au debutat
- Stilul de viata – de exemplu, ce inseamna alimentatia ta si daca fumezi sau bei alcool
- Istoricul familial – problemele cardiace pot fi mostenite
Medicul poate efectua o serie de investigatii pentru a stabili daca este vorba de o problema cardiaca:
- Masurarea tensiunii arteriale
- Calcularea indicelui de masa corporala (IMC) – acest lucru implica masurarea greutatii si inaltimii
- Masurarea dimensiunilor taliei
- Analize de sange pentru a verifica nivelul colesterolului (grasimilor din sange)
Daca medicul considera ca suferi de angina sau o alta problema cardiaca iti poate recomanda sa mergi la spital pentru investigatii suplimentare.
Investigatii la medicul specialist
Probabil ca ti se vor face investigatii daca ai angina si prezinti risc de probleme mai severe precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral. Investigatiile pot fi:
- O electrocardiograma (ECG) – investigatie prin care iti este verificat ritmul cardiac si activitatea electrica a inimii
- O angiografie coronariana – o ecografie care iti este efectuata dupa administrarea unei injectii cu substanta de contrasy care permite vizualizarea inimii si a vaselor de sange
- Un test de effort ECG – este efectuat in timp ce mergi pe o banda rulanta sau cand pedalezi o bicicleta statica
- Analize de sange
Ce se intampla daca ai angina pectorala
Ce se va intampla ulterior depinde de tipul de angina cu care ai fost diagnosticat
Exista doua tipuri principale:
- Angina stabila (cel mai frecvent tip) – episoadele au un factor declansator (de exemplu, exercitiul fizic) si se amelioreaza cu medicamente si repaus
- Angina instabila (tipul mai sever) – episoadele sunt mai imprevizibile si pot continua chiar si dupa ce te odihnesti
Daca ai angina stabila, ti se vor recomanda medicamente pentru a trata episoadele cand acestea se produc si pentru a reduce riscul de episoade ulterioare.
Daca ai angina instabila, poate fi necesar sa ramai mai intai in spital. Vor fi efectuate unele verificari pentru a stabili sansele sa ai un alt episod, pe urma este decis cel mai bun tratament.
Tratament
Tratamentul poate ajuta la oprirea episoadelor de angina si reducerea riscului de probleme ulterioare precum infarctul de miocard.
Majoritatea persoanelor cu angina au nevoie sa ia o serie de medicamente. Poate fi recomandata interventia chirurgicala, daca medicamentele nu ajuta.
De asemenea, este important sa ai modificari in stilul de viata, care sa includa alegeri sanatoase.
Medicamente
Medicamente pentru tratarea episoadelor
Daca ai angina stabila (cel mai frecvent tip), ti se va recomanda un medicament pe care sa il iei cand ai un episod de angina. Acesta se numeste trinitrat de glicerina – il gasesti sub forma de spray sau tablete care se dizolva sub limba.
Daca ai un episod de angina:
- Opreste-te din ce faci si odihneste-te.
- Ia medicamentul.
- Ia o a doua doza dupa 5 minute daca prima nu te-a ajutat.
- Suna la 112 pentru o ambulanta daca ai inca simptome la 5 minute dupa ce ai luat a doua doza.
Poti lua medicamentul pentru a evita un episod inainte, de exemplu, de exercitiul fizic. Poti avea cefalee sau ameteala la scurt timp dupa ce l-ai luat.
Medicamente pentru a preveni episoadele
Pentru a evita mai multe episoade, va fi nevoie sa iei cel putin inca un alt medicament pentru restul vietii. Unele persoane au nevoie de 2 sau mai multe medicamente.
Principalele medicamente folosite pentru preventia episoadelor de angina sunt:
- Betablocantele – fac inima sa bata mai incet si cu mai putina forta
- Blocante ale canalului de calciu – pentru a relaxa arterele, crescand alimentarea cu sange catre muschiul inimii
Medicamente pentru preventia infarctului de miocard si a accidentului vascular cerebral
Angina este un semnal de alarma ca ai risc crescut de probleme severe precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
Ti se pot recomanda medicamente suplimentare pentru a reduce acest risc. Acestea pot fi:
- Aspirina in doza scazuta pentru a preveni trombii (cheagurile de sange)
- Statine pentru a reduce nivelul colesterolului (grasimile din sange)
- Inhibitori ACE pentru a reduce tensiunea arteriala
Interventia chirurgicala
In cazul in care medicamentele nu iti sunt de ajutor in controlul anginei, iti poate fi recomandata interventia chirurgicala.
Exista 2 tipuri de operatie:
- Bypass aortocoronarian - se face o sectiune a unui vas de sange dintr-o parte a corpului si este folosita pentru a redirectiona sangele in jurul sectiunii de artera care este blocata sau ingustata
- Interventie coronariana percutanata– o sectiune ingustata a unei artere este largita prin intermediul unui tub ingust denumit stent
Ambele interventii chirurgicale sunt eficiente intr-un mod similar. Cea mai buna pentru tine depinde de circumstante. Daca este recomandata interventia chirurgicala, discuta cu medicul cardiolog interventional in legatura cu aceste variante. Va fi probabil necesar sa continui sa iei medicamentele dupa interventia chirurgicala.
Angina instabila
Daca ai angina instabila (in cazul in care simptomele se dezvolta imprevizibil), vei avea nevoie de medicamente pentru a preveni trombii si a reduce riscul de a avea un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral. Ti se vor administra:
- Aspirina in doza scazuta
- Clopidogrel
- O injectie cu un anticoagulant imediat dupa diagnostic
Interventia chirurgicala poate fi recomandata daca prezinti risc de a avea un alt episod de angina sau daca ai risc crescut de a avea infarct de miocard sau accident vascular cerebral.
Cum traiesti cu angina
Daca simptomele sunt bine controlate si faci schimbari sanatoase in stilul de viata, poti avea o viata normala cu angina.
Alimentatia si stilul de viata
Angina este un semnal de alarma ca te afli la risc de a avea probleme severe precum infarctul de miocard sau accidente vasculare.
Pentru a reduce riscul acestor probleme, ar trebui:
- Sa ai o alimentatie echilibrata
- Sa reduci consumul de alcool
- Sa renunti la fumat
- Sa slabesti daca esti supraponderal
Miscare si sport
De asemenea, este important sa fii activ daca ai angina.
Te poti ingrijora ca exercitiul fizic ti-ar putea declansa simptomele sau iti pot provoca un infarct de miocard, riscul este scazut daca:
- Efectuezi miscarea in mod treptat si iei pauze regulat
- Ai la tine medicamentele pentru angina
- Daca este necesar, le folosesti inainte de a incepe exercitiile
Vorbeste cu medicul daca nu esti sigur ca exercitiile fizice sunt sigure pentru tine.
Munca
Daca muncesti, poti continua activitatea in mod obisnuit. Asigura-te ca ai la tine medicamentele, in cazul in care ai un episod la locul de munca.
Daca munca ta implica sa cari greutati sau munca manuala, vorbeste cu angajatorul in legatura cu schimbarile pe care le poti face pentru a reduce riscul unui episod de angina. Acest lucru poate sa insemne schimbarea indatoririlor sau reducerea volumului de munca.
Activitatea sexuala
Unele persoane isi fac griji ca actul sexual pe poate declansa un episod de angina, insa riscul ca acest lucru sa se produca este scazut. Daca te ingrijoreaza ca ai putea avea un episod in timpul actului sexual:
- Tine la indemana medicamentele pentru a le folosi rapid in cazul in care este nevoie
- Ia in considerare administarea medicamentelor chiar inainte de actul sexual pentru a reduce riscul unui episod
Sofatul
Poti sa conduci masina daca ai angina. Este nevoie doar sa opresti daca episodul de angina se produce in repaus, in timpul sofatului, sau daca este declansat de o emotie. Poti relua condusul masinii dupa ce simptomele sunt bine controlate. Intreaba medicul daca este sigur pentru tine sa conduci.
Cum obtii sprijn
Viata cu angina se poate dovedi dificil uneori. Vorbeste cu medicul daca te simti cu moralul scazut de cateva saptamani. Iti poate recomanda tratament care sa te ajute, care consta in medicamente sau in sedinte de psihoterapie.
Surse de informatie: