Viziteaza-ne
George Georgescu 46
Calea Floreasca 169A
Program
L-V: 9-22 & S: 9-15
femeie in depresie bea singura cafea

Anxietate socială: cum se manifestă și cum poate fi tratată

Sunt situații în viața de zi cu zi când ne simțim emoționați – fie că susținem o prezentare în fața colegilor și a șefului, fie că mergem la o petrecere unde urmează să întâlnim pe cineva pentru prima dată, fie că dăm un examen. Pentru o persoană care suferă de anxietate socială, însă, chiar și cele mai banale activități și interacțiuni zilnice pot deveni adevărate provocări. În cadrul acestui articol, vom discuta despre:

  • Ce este anxietatea socială;
  • Cauze și factori de risc;
  • Simptome;
  • Complicații ale anxietății sociale;
  • Diagostic și tratament;
  • Recomandări pentru prevenirea și tratarea anxietății sociale.

Ce este anxietatea socială

Oamenii care suferă de anxietate socială au un critic interior foarte puternic și sunt convinși că cei din jur îi vor critica la fel de aspru cum o fac ei.

Iulia Băltărețu, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau 

Anxietatea socială reprezintă o teamă accentuată cu privire la anumite situații sociale, fiind însoțită de un disconfort emoțional marcant. Cei care suferă de această afecțiune se tem intens și permanent că sunt judecați de ceilalți și, ca atare, încearcă să reducă interacțiunile cu aceștia.

Anxietatea socială mai poartă denumirea de fobie socială, fiind una dintre cele mai întâlnite afecțiuni mintale.

Chiar dacă în anumite situații de zi cu zi putem simți că suntem compleșiți de emoții, așa cum menționam mai sus, acestea sunt normale și nu se traduc neapărat în anxietate socială.

Această afecțiune devine o problemă medicală atunci când interacțiunile sociale de zi cu zi provoacă o teamă excesivă și/sau un sentiment pregnant de rușine, invalidând persoana, conducând-o la întreruperea unor activități sau chiar la neînceperea lor. De exemplu, a completa un formular în prezența altor oameni sau a mânca în public cu prietenii pot deveni acțiuni foarte stresante pentru cineva care suferă de anxietate socială.

Aceasta este o problemă mult mai frecventă decât se credea până de curând: la nivel mondial, milioane de oameni experimentează zilnic anxietatea socială, în diferite forme.

 

femeie depresie izolata in casa, stresata

Cauze și factori de risc pentru anxietate socială

Deși cauza exactă a anxietății sociale nu este cunoscută, specialiștii consideră că responsabilă este o combinație de factori genetici și factori externi. Experiențele negative, cu atât mai mult cele traumatizante, pot contribui la apariția anxietății sociale:

  • Hărțuiri;
  • Conflicte în familie;
  • Abuzuri sexuale.

De asemenea, dezechilibrul chimic al serotoninei – substanță chimică din categoria neurotransmițătorilor care modulează starea de spirit, fiind responsabilă, printre altele, si cu fericirea – poate duce la anxietate socială.

În plus, o amigdală hiper-activă – componentă a sistemului limbic, una dintre cele mai vechi părți ale creierului, care controlează răspunsul organismului la teamă, anxietate și agresivitate – poate fi una dintre cauze, ducând la reacții excesive.

Conform specialiștilor, locuitorii țărilor mediteraneene prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta anxietate socială, comparativ cu cei din țările scandinave. Acest lucru se datorează atât vremii mai calde, cât și unei densități mai mari populației în țările mediteraneene – vremea frumoasă poate reduce evitarea situațiilor sociale prin sporirea contactului cu alte persoane.

Factori de risc

  • Factorul gen: femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte anxietate socială, fiind mai emoționale;
  • Factorii genetici: riscul de a dezvolta afecțiunea poate fi mai mare dacă părinții sau frații suferă de anxietate socială;
  • Mediul extern și educația: fobia socială este resimțită, de obicei, de la începuturile adolescenței și apare în jurul vârstei de 13 ani. Copiii timizi sunt, de asemenea, mai suscepibili să devină adulți anxioși din punct de vedere social. Un copil ar putea dezvolta anxietate socială dacă vede la unul dintre părinți un astfel de comportament sau dacă părinții sunt foarte protectori și au o tendință de control asupra acestuia.

Anxietate socială – Simptome

Acestea pot fi fizice, emoționale sau comportamentale și pot afecta activitatea curentă la muncă, cât și acasă.

Simptome fizice

Atunci când persoana este expusă la situații care îi provoacă anxietate socială, ea poate simți și experimenta:

  • Palpitații;
  • Dureri abdominale;
  • Dorința de a evita contactul vizual;
  • Înroșire;
  • Mâini transpirate și reci;
  • Stare de confuzie;
  • Diaree;
  • Dificultatea de a vorbi, voce nesigură;
  • Uscăciune a gâtului și a gurii;
  • Transpirație excesivă;
  • Tensiune musculară;
  • Senzație de greață;
  • Tremurături;
  • Dificultăți de mers;
  • Respirație rapidă;
  • Senzație de leșin;
  • Sentimentul că „Nu are nimic de spus”;
  • Sentimentul de îndoială de sine;
  • Gânduri negative precum „Mă fac de râs”;
  • Dificultatea de a se concentra pe altceva în afară de senzația de anxietate și gândurile negative;
  • O dorință foarte mare de a fugi de situația respectivă.

barbat singur in depresie

Simptome emoționale

  • Evitarea unor situații unde persoana respectivă simte că ar putea fi în centrul atenției, că ar putea fi expusă în fața unor persoane care ar putea-o judeca;
  • Teama de a nu face o gafă și a resimți stări de jenă sau umilire;
  • Teama de a fi în prezența persoanelor necunoscute;
  • Evitarea totală a unor situații sociale;
  • Sentimentul că nu își poate controla sau schimba emoțiile sau comportamentul;
  • Teama excesivă interferează cu activitățile curente, inclusiv cu munca, școala, viața familială sau cea socială.

În plus, se consideră că fobia socială apare atunci când teama nu este cauzată de existența unei boli și nu este consecința consumului unor anumite substanțe – medicamente sau droguri.

Timiditatea este primul semn vizibil al fobiei sociale, care apare în copilărie și progresează pe timpul adolescenței.

O persoană care suferă de axietate socială, poate evita anumite situații specifice – cum ar fi oportunitatea de a vorbi în public –  în timp ce altele pot simți o anxietate socială generalizată. O persoană care suferă de anxietate socială generalizată va încerca să evite o serie de situații, printre care:

  • Mulțimi și petreceri;
  • Cuvântări și prezentări publice;
  • Inițierea unei discuții;
  • Contactul vizual;
  • Vorbitul într-un grup mai mare sau în fața altor persoane;
  • Exprimarea propriilor opinii;
  • Cunoașterea persoanelor noi;
  • Întâlnirile romantice;
  • Folosirea toaletelor publice;
  • Mersul la cumpărături;
  • Comandarea mâncării la restaurant;
  • Comunicarea cu cineva care se află într-o poziție de superioritate sau reprezintă o autoritate;
  • Executarea unor activități banale, cum ar fi mâncatul în public, semnarea unor documente sau vorbitul la telefon;
  • Situații care o pun în centrul atenției.

Alte caracteristici ale unei persoane cu anxietate socială

  •  sensibilitate mare în fața criticii;
  • stimă de sine foarte scăzută;
  • abilități sociale nedezvoltate;
  • lipsa asertivității;
  • comentarii și gânduri negative despre sine.

femeie depresie in fata laptopului

Temerile principale ale persoanelor care suferă de anxietate socială sunt:

  • Teama ca ceilalți să observe simptomele lor, precum înroșire, transpirație, bâlbâială, etc;
  • Teama de a părea ridicole, penibile;
  • Teama de a fi percepute de ceilalți ca fiind plictisitoare și neinteresante;
  • Teama de a fi judecate și de a fi considerate „insuficiente” din punct de vedere social.

Aceste persoane știu, de regulă, că anxietatea lor este irațională și fără motiv, însă, în multe cazuri, se simt neputincioase să o depășească. Conform datelor disponibile, 15 milioane de americani suferă de anxietate socială.

Complicații ale anxietății sociale

Netrataă, această afecțiune poate afecta grav calitatea vieții. Cele mai frecvente complicații pot fi:

  • Consumul de alcool pentru a face față anxietății cauzate de situații sociale;
  • Abuz de alcool;
  • Consumul excesiv de medicamente pentru a face față simptomelor;
  • Dificultate în formarea și menținerea relațiilor cu ceilalți;
  • Scăderea șanselor și oportunităților de a obține locuri de muncă mai bune;
  • Depresie;
  • Gânduri suicidare;
  • Izolare față de familie, colegi, prieteni;
  • Reticența de a ieși din casă.

Anxietatea socială poate ajunge în stadiul în care să domine viața unei persoane și poate afecta semnificativ starea generală, atât emoțională, cât și fizică. În cazurile severe, persoana respectivă poate inclusiv să renunțe la a mai merge la muncă pentru a se izola în casă și a reduce la minimum interacțiunile cu ceilalți.

Diagnostic și tratament

Este esențial ca o persoană ce prezintă simptome de anxietate socială să se adreseze unui medic pentru o evaluare psihologică. Psihoterapia și medicația anxiolitică și antidepresivă, conjugate, sunt cele mai eficiente tratamente.

Te confrunți cu anxietate socială?
Specialiștii noștri sunt pregătiți să te ajute, pentru a depăși această etapa a vieții tale!

 

Tipuri de terapie recomandată

Terapie cognitiv-comportamentală

S-a dovedit că acest tip de terapie a îmbunătățit semnificativ simptomele anxietății sociale. Terapia cognitiv-comportamentală combină psihoterapia cognitivă și cea comportamentală, fiind centrată pe rezolvarea problemelor și ameliorarea unor simptome.

Astfel, dacă dumneavoastră sau cineva drag suferiți de anxietate socială, prin acest tip de terapie vă puteți da seama că mai degrabă gândurile proprii, și nu situațiile sau celelalte persoane, determină modul în care reacționați sau vă comportați. În acest tip de psihoterapie, puteți învăța cum să recunoașteți și să vă schimbați gândurile negative cu unele sanatoase, functionale.

Acest tip de terapie are două componente principale:

  • componenta cognitivă, concepută pentru a limita gândirea distorsionată;
  • componenta comportamentală, concepută pentru a schimba modul în care oamenii reacționează la situații sau împrejurări care declanșează anxietate socială.

O persoană poate beneficia, de asemenea, și de terapia expunerii, în care se parcurg treptat, etapizat, pe grade de anxietate, situațiile de care aceasta se teme. Astfel, persoana respectivă se confruntă, în siguranță, în cabinet, în compania terapeutului, cu situațiile sau cu împrejurările care îi cauzează probleme, astfel încât să se poata confrunta ulterior cu ele în realitate, fără a mai trăi anxietăți paroxistice.

Terapie de grup

Acest tip de terapie se diferențiază de cea individuală prin faptul că include mai multe persoane, care își pot împărtăși punctele de vedere și pot empatiza. Terapia de grup vă poate ajuta în deprinderea unor abilități sociale care să faciliteze interacțiunea și relațiile cu ceilalți. În plus, participarea la terapia de grup, cu persoane care au aceleași temeri, poate diminua semnificativ sentimentul de singurătate și poate oferi o șansă de a exersa noile abilități prin jocuri de rol.

terapie de grup anxietate sociala

Medicație

Medicul  poate recomanda medicamente pentru a diminua simptomele anxietății sociale, cum ar fi depresia, și pentru a ușura viața de zi cu zi. Se poate întâmpla ca unele medicamente să aibă și efecte nedorite, precum insomnia, creșterea în greutate, sensibilizarea stomacului, lipsa apetitului sexual, etc. Acesta este un aspect pe care medicul îl va discuta întotdeauna cu pacientul său, prezentând onest atât avantajele, cât și posibilele neplăceri cauzate de tratamentul medicamentos.

Recomandări pentru prevenirea și tratarea anxietății sociale

1. Evitați consumul excesiv de cafeină.

2. Faceți mișcare fizică în mod constant.

3. Renunțați la fumat.

4. Includeți surse de Omega 3 în dietă.

Acestea ajută la menținerea sănătății creierului și pot îmbunătăți capacitatea de a face față anxietății. Omega 3 se găsește în pește, semințe, nuci, etc.

5. Încercați să aveți un somn odihnitor.

Specialiștii recomandă cel puțin 8 ore de somn pe zi; altfel, insuficiența somnului poate accentua anxietatea socială și înrăutăți simptomele acesteia.

6. Practicați câteva tehnici de gestionare a anxietății sociale.

Aici, ne referim la tehnici de relaxare voluntară a mușchilor, meditație, yoga.

7. Educați-vă abilitățile sociale în cazul în care observați că:

  • Aveți un discurs ezitant în timpul interacțiunilor cu ceilalți;
  • Afișați un limbaj închis al corpului;
  • Aveți expresii faciale rigide;
  • Simțiți nevoia de a avea un spațiu personal mare;
  • Aveți dificultăți de a asculta sau de a continua o conversație;
  • Vă este dificil să faceți sau să mențineți contactul vizual.

8. Înțelegeți motivele care stau la baza anxietății sociale și eliminați gândurile negative, prin:

  • Identificarea gândurilor negative automate care stau la baza fricii în situații sociale; de exemplu, dacă sunteți îngrijorat că urmează susținerea unei prezentări la locul de muncă, gândurile care vă vin sunt că nu veți face față, iar ceilalți vor spune despre dumneavoastră că sunteți incompetent.
  • Analizarea și eliminarea acestor gânduri: este recomandat să puneți la îndoială gândurile negative pe care le aveți. De exemplu: „Știu sigur că o voi da în bară cu prezentarea? Ceilalți sigur vor spune despre mine că sunt incompetent?”.

9. Concentrați-vă pe propria persoană, și nu pe ceilalți.

Când ne aflăm într-o situație socială care ne agită, mulți dintre noi tindem să rămânem captivi în gândurile și stările noastre de anxietate – suntem convinși că toată lumea ne privește și ne judecă. Ne concentrăm pe senzațiile fizice în speranța că, dacă le acordăm o atenție deosebită, le putem controla mai bine. De fapt, această atenție excesivă ne face doar să devenim și mai conștienți de starea de agitație, și mai anxioși. De asemenea, ne împiedică să ne concentrăm pe conversațiile pe care le-am putea avea cu ceilalți. În acest sens:

  • Concentrați-vă asupra celorlalți și încercați să construiți conversații cu aceștia, acordând atenția cuvenită celorlalți, și nu propriilor gânduri negative;
  • Concentrați-vă pe momentul prezent, în loc să vă faceți griji pentru ceea ce ați spus sau pentru ce gândiți.

10.Controlați-vă respirația.

Aceasta poate ajuta la ținerea sub control a simptomelor fizice ale anxietății. Este important să vă așezați confortabil, cu un inspir ușor pe nas, ținerea respirației pentru 2 secunde și un expir mai lung pe gură.

11. Înfruntați-vă temerile.

Unul dintre cele mai utile lucruri pe care le puteți face pentru a depăși anxietatea socială este să înfruntați situațiile de care vă temeți, mai degrabă decât să le evitați. Chiar dacă pe termen scurt evitarea situațiilor sociale vă poate face să vă simiți bine, vă împiedică să faceți față cu brio acestor situații pe termen lung. Cu cât evitați o situație socială mai mult, cu atât aceasta devine mai înspăimântătoare.

 

fata anxietate sociala

Concluzii

Este important de reținut că anxietatea socială poate fi tratată cu ajutor specializat. Psihoterapia, modificările stilului de viață și medicația ajută la mai buna și ușoara gestionare a situațiilor sociale stresante din viața de zi cu zi.

Ajutorul medical specializat este fundamental pentru ieșirea din stările de anxietate. Durata acestuia este variabilă – de la săptămâni la luni – în funcție de gravitatea și vechimea suferinței.

Te confrunți cu anxietate socială?
Nu lăsa anxietatea socială să preia controlul asupra vieții tale!