← Înapoi la Articole Terapeuți

6 min

ADHD ( Attention Deficit/Hiperactivity Disorder)

ADHD ( Attention Deficit/Hiperactivity Disorder)

Copilul hiperactiv cu deficit de atenție

Tata,mama, nu este vina mea că nu ascult, nu sunt vinovat că deranjez tot timpul, nu din cauza mea sunt neliniștit!”…
Foarte adevărat,nu este vina sa, cu toate acestea veți constata că micuțul dumneavoastră debordează de energie( este o adevarată tornadă), este mereu distras,prezintă dificultăți de concentrare,în grupurile de interacțiune manifestă tulburări de comportament iar rezultatele școlare nu reflectă capacitațile sale reale.

SCURT ISTORIC:


Cunoscută și sub denumirea de tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție (THADA) tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD) este o tulburare de neurodezvoltare care are cauze neurobiologice,manifestată prin hiperactivitate,comportament dezordonat,verbalizare excesivă,impulsivitate și neatenție.
ADHD este o tulburare reală și nu o etichetă asociată unor tulburări de comportament acest lucru fiind demonstrat atat de validitatea internă cat și de cea externă.
In cercetările actuale există o dezbatere continuă privind modul în care trebuie abordată Tulburarea Hiperkinetică cu Deficit de Atenție (Attention Deficit Hyperactivity Disorder), ca o tulburare categorială ( în care se face o distincție clară între copiii care îndeplinesc criteriile pentru un număr specific de simptome) sau o tulburare dimensională ( care vede boala ca pe un continuum).
Simptome similare cu manifestările ADHD,au fost descrise în literatura de specialitate din sec.al-XVIII-lea însă,diagnosticarea și tratamentul afecțiunii au fost multă vreme controversate, perioadă în care tulburarea a fost cunoscută sub numele de reacție hiperkinetică a copilăriei.
Denumirea oficială de tulburare de deficit de atenție, a fost recunoscută în perioada 1980-1987.
Conform statisticilor, între 2,5% și 5% din populația globală suferă de ADHD, afecțiunea fiind recunoscută de OMAS.


CAUZE:


Cercetările au arătat că, în marea majoritate a cazurilor,tulburările sunt moștenite,dar pot fi și dobandite. S-a constatat de asemenea că există și o afectare a funcției unor transmițători (dopamina,serotonina,noradrenalina) precum și micșorarea unor structuri cerebrale (volumului cerebral total,lobului frontal,ganglionilor bazali,cerebelului,corpului calos). ADHD este asociată și cu o serie de factori de risc cum ar fi boli din timpul sarcinii sau dinainte de sarcină,greutate mică la naștere,expunerea la alcool sau nicotină în perioada sarcinii tulburări metabolice ale mamei,meningita sau encefalita.Mai este asociat cu abandonul maternal precoce și cu instituționalizarea, factorii de protecție fiind reprezentați de relațiile pozitive în cadrul familiei.


SIMPTOME:


Astăzi,este recunoscut faptul că atat adulții cat și copiii pot fi diagnosticați cu ADHD însă, afecțiunea debutează de cele mai multe ori înaintea varstei de 7 ani. O persoană care suferă de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate prezintă dificultați în menținerea atenției și concentrării,gestionarea nivelului de energie și controlul impulsurilor(capacitate scăzută de autoreglare) de aceea, ADHD poate limita capacitatea unei persoane de a înăța sau de a lucra, fapt care poate duce la un nivel ridicat de stress, anxietate și chiar depresie.


DIAGNOSTIC:


Este important de știut faptul că nu există teste sau analize de laborator pe baza cărora să se pună exact diagnosticul de ADHD, acesta va fi pus de către medicul psihiatru,psihologul clinician saumedicul neurolog pediatru( în cazul copiilor) pe baza observației clinice și a informațiilor oferite de către parinți.


TRATAMENT:


Tratamentul ADHD constă în îmbinarea terapiei comportamentale cu medicația din clasa antidepresivelor,antipsihoticelor,anticonvulsivantelor și amfetaminelor în conformitate cu schemele de tratament stabilite de către medicul psihiatru.

TIPURI DE ADHD

Tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD),a fost grupată în trei categorii sau tipuri:


TIPUL PREDOMINANT NEATENT


Acest tip manifestă probleme de distractibilitate,dificultăți de finalizare a sarcinilor și de respectare a instrucțiunilor,afectarea memoriei și proceselor de învățare pe termen scurt, cercetările aratand că acest tip este cel mai frecvent întalnit în randul persoanelor de sex feminin.
. Copilul, incearcă să susțină calitatea atenției, să o adapteze de o manieră corespunzătoare la începutul,pe parcursul sau după ce a terminat de îndeplinit o sarcină dificilă, însă este incapabil să selecteze informații importante,se lasă distras și captivat de tot ceea ce îl inconjoară,de tot ce mișcă sau face zgomot,adică de orice altceva decat ce este esențial la momentul respectiv.El dă impresia că este absent chiar dacă cineva i se adresează personal. In plus,uită ce are de făcut și ce i s-a spus,chiar dacă este vorba de obiecte personale.Organizarea și planificarea propriilor acțiuni nu face parte în mod firesc din propria natură. Cu toate acestea,motivat serios printr-o acțiune interesantă și care îi face plăcere,reușește să se concentreze perioade îndelungate.


TIPUL PREDOMINANT HIPERACTIV


Acest tip este dominat de un slab autocontrol și comportament impulsiv, se manifestă prin agitație permanentă,întreruperea interlocutorilor cu care sunt angajați în discuții și dificultăți de concentrare asupra sarcinilor, fiind cel mai frecvent întalnit în răndul persoanelor de sex masculin.
. Copilul hiperactiv poate fi neastampărat, mai ales în mișcările mainilor și picioarelor și extrem de guraliv. Aceasta se întamplă fără un motiv anume oriunde s-ar afla( acasă,la școală,în public și cateodată chiar în somn).

TIPUL COMBINAT HIPERACTIV-IMPULSIV-NEATENT


Acesta este cel mai comun tip de ADHD, persoanele afectate manifestand simptome de neatenție,hiperactivitate și incapacitatea de a-și concentra atenția asupra sarcinilor/temelor avand tendința de a fi impulsive și avand un nivel ridicat de energie vitală.


Un copil poate prezenta toate cele trei componente ale acestei tulburări într-o combinație variabilă.


Este crucială conștientizarea la scară largă a diagnosticului de ADHD precum și alegerea metodelor de tratament în scopul diminuării comportamentelor inadecvate,recuperarea stimei de sine,îmbunătățirea perfomanțelor școlare și profesionale și înlesnirea integrării în societate prin terapie medicamentoasă(unde este cazul) și terapie comportamentală.

Surse

Barkley R.A.,(2002),Psychological treatments for attention-deficit/hyperactivity disorder, Journal of clinical psychiatry,63(suppl),36-43

Brown T.E.,(2005), Attention Deficit Disorder: The Unfocused mind in children and adult,New heaven, CT: Yale University press

Despre autor

Psihoterapeut Mihaela Bandoc

Psihoterapeut Mihaela Bandoc

Psihoterapeut Sistemic de Cuplu si Familie

Programează-te acum