Autism

Autism: ce reprezintă această tulburare complexă și ce este de făcut

Autismul este o tulburare de neurodezvoltare, care se caracterizează prin dificultăți de comunicare și interacțiune socială. Aceasta face parte din categoria tulburărilor de spectru autist, având o gamă largă de simptome. Persoanele care suferă de autismmanifestă deseori tipare de comportament limitative și repetitive.

În acest articol vom discuta despre:

  • Ce este autismul;
  • Tipuri de autism;
  • Simptomele autismului;
  • Cum afectează autismul copiii;
  • Cauzele autismului;
  • Diferența dintre autism și ADHD;
  • Tratamentul tulburării de spectru autist.

Ce este autismul

Autismul este o afecțiune strâns legată de dezvoltarea creierului, afecțiune ce are impact asupra modului în care o persoană percepe și socializează cu ceilalți. Cauzele acestei boli sunt neurologice sau genetice, dar nu sunt pe deplin descoperite și nu există un tratament.

Autismul afecteazădouă aspecte principale din viața unui om:

  • comunicarea și interacțiunea socială;
  • comportamentul, interesele și activitățile – acestea sunt restrânse sau repetitive.

Tulburările din spectrul autist (TSA) sunt:

  • autismul;
  • sindromul Asperger;
  • sindromul Rett;
  • tulburarea pervazivă nespecifică de dezvoltare;
  • tuburarea dezintegrativă infantilă;

Autismul poate afecta persoane din întreaga lume, indiferent de statut sau cultură, însă, conform datelor existente, această tulburare este mai întâlnită la bărbați decât la femei.

Tipuri de autism

Autismul poate prezenta mai multe caracteristici, precum:

  • poate fi cu sau fără deficiențe cognitive;
  • poate fi cu sau fără deficiențe ale limbajului;
  • poate fi asociat cu o afecțiune medicală sau genetică;
  • poate fi asociat cu o altă tulburare de neurodezvoltare, psihică sau de comportament;

Simptomele autismului

În mod normal, simptomele autismului devin vizibile încă de la începutul copilăriei, între vârsta de 12 și 24 de luni. Cu toate acestea, simptomele pot apărea și mai devreme, dar și mai târziu. Acestea se referă la o întârziere semnificativă a dezvoltării limbajului și a dezvoltării abilităților sociale.

Specialiștii includ simptomele autismului în două categorii. Prima categorie se referă la probleme de comunicare și interacțiune socială și include:

  • dificultăți de comunicare, inclusiv dificultăți în exprimarea emoțiilor, intereselor sau menținerea unei conversații active;
  • dificultăți în comunicarea non-verbală, cum ar fi probleme legate de menținerea contactului vizual sau citirea limbajului corporal al celor din jur;
  • dificultăți în dezvoltarea și menținerea relațiilor;

Cea de-a doua categorie a simptomelor este reprezentată de tipare de comportament sau activități limitative sau repetitive precum:

  • mișcări repetitive sau repetiții ale cuvintelor folosite în vorbire;
  • rigiditate, manifestarea unor rutine sau comportamente specifice;
  • creșterea sau scăderea sensibilității la informații senzoriale din mediul exterior, cum ar fi o reacție negativă la un sunet specific;
  • interese și preocupări fixe, doar pentru anumite domenii;

Conform specialiștilor, pentru a fi diagnosticată cu autism, o persoană trebuie să prezinte toate cele trei simptome din prima categorie și cel puțin două simptome din cea de-a doua categorie.

În cazul anumitor persoane, simptomele autismului pot apărea inclusiv la naștere, în timp ce alte persoane dezvoltă simptomele odată cu înaintarea în vârstă. Autismul este asociat și cu alte afecțiuni medicale, cum ar fi epilepsia. Studiile existente arată că aproape o treime din numărul persoanelor cu autism dezvoltă epilepsie încă din copilărie.

În cele ce urmează, vom vedea care sunt simptomele acestei tulburări, în funcție de vârstă.

Autism

Simptomele autismului pe categorii de vârstă

Autismul la copiii mai mici:

  • nu răspund atunci când sunt strigați pe nume;
  • evită contactul vizual;
  • nu zâmbesc atunci când ceilalți le zâmbesc;
  • devin foarte irascibili dacă nu le place un anumit gust, miros sau sunet;
  • au mișcări repetitive, cum ar fi lovirea mâinilor, a degetelor sau balansarea corpului;
  • nu vorbesc la fel de mult ca alți copii;
  • repetă aceleași fraze;

Medicul pediatru poate recomanda teste suplimentare pentru a identifica problemele de dezvoltare ale abilităților cognitive, lingvistice și sociale, dacă cel mic:

  • nu răspunde cu un zâmbet sau cu o expresie facială care exprimă fericirea până la vârsta de 6 luni;
  • nu imită sunetele sau expresiile faciale ale celorlalți până la 9 luni;
  • nu gângurește până la 12 luni;
  • nu gesticulează, nu arată cu degetul sau nu face cu mâna până la 14 luni;
  • nu spune niciun cuvânt până la 16 luni;
  • nu spune propoziții din două cuvinte până la 24 de luni;

Autismul la copiii mai mari

  • nu înțeleg ce gândesc sau ce simt ceilalți;
  • întâmpină dificultăți înexprimarea sentimentelor;
  • respectă o rutină zilnică strictă și se supără foarte tare dacă aceasta se schimbă;
  • manifestă un interes mai mare pentru anumite domenii, subiecte sau activități;
  • se supără dacă ceilalți le cer să facă ceva anume;
  • le este foarte greu să-și facă prieteni și preferă să fie singuri;
  • nu înțeleg anumite expresii, exprimări ale celorlalți și le iau adliteram;

Autismul se poate manifestaîn moduri diferite la fete și băieți. Spre exemplu, fetele sunt mai liniștite, își pot ascunde sentimentele mai bine și potpărea că fac față mai bine situațiilor sociale, ceea ce înseamnă că această tulburare poate fi observată mai greu la fete.

Autismul la adulți

Simptomele autismului la adulți includ:

  • dificultate în a înțelege ce gândesc sau ce simt ceilalți;
  • agitație, stare de neliniște în anumite situații sociale;
  • dificultate în a-și face prieteni sau dorința de a sta singur;
  • lipsa manifestării interesului față de ceilalți, fără a intenționa acest lucru;
  • dificultate în exprimarea sentimentelor;
  • neînțelegerea sarcasmului atunci când este manifestat din partea celoralți, având o reacție emoțională de furie;
  • existența unei rutine zilnice și apariția unei stări de agitație dacă aceasta se schimbă;
  • neînțelegerea unor reguli sociale;
  • evitarea contactului vizual cu ceilalți;
  • apropierea fizică prea mare față de alți oameni sau, dimpotrivă, apariția unei stări de iritabilitate dacă o persoană atinge sau se apropie prea mult;
  • observarea detaliilor mici, detectarea unor mirosuri sau sunete pe care alții nu le percep;
  • manifestarea unui interes excesiv pentru anumite domenii sau activități;
  • plăcerea de a planifica lucrurile cu atenție înainte de a le face.

Autism

La fel ca și în cazul fetițelor, și femeile care suferă de autism pot fi mai liniștite, își pot ascunde sentimentele mai bine și par să facă față mai bine situațiilor sociale.

Anumiți adulți cu autism pot trăi sau munci în mod independent, însă, cea mai mare parte a celor care suferă de această tulburare necesită sprijin continuu pe parcursul vieții din partea familiei, dar și ajutor medical specializat.

Pentru persoanele cu autism, tratamentul început cât mai timpuriu înseamnă o independență mai mare și o calitate mai bună a vieții. Însă, din păcate, în anumite cazuri, această tulburare este diagnosticată mai târziu. Totuși, este important de subliniat faptul că niciodată nu este târziu pentru o diagnosticare corectă.

Cum afectează autismul copiii

Copiii cu autism fie nu se pot dezvolta la fel ca ceilalți, fie își pierd abilitățile sociale sau lingvistice dezvoltate anterior. Un copil care nu are autism își va dori să se joace cu alți copii, în timp ce un copil cu autism va avea probleme în interacționarea cu ceilalți și nu îi va plăcea să se joace cu alți copii. Copiii cu autism tind să aibă comportamente repetitive și pot avea inclusiv tulburări ale somnului, astfel încât le este greu să trăiască fără o rutină bine stabilită.

Pe lângă familie, un copil cu autism are nevoie de sprijin suplimentar și din partea profesorilor și colegilor, precum și din partea altor organizații non-profit care ajută persoanele care suferă de tulburări de spectru autist.

De asemenea, copiii care suferă de autism pot avea anumite activități preferate, care îi fac să se simtă bine. Tocmai de aceea, aceștia trebuie să facă mai mult din ceea ce le face plăcere – să se plimbe, să se joace sau să înoate.

Cauzele autismului

Deși cauzele exacte ale autismului nu se cunosc, fiind atât de natură neurologică, cât și genetică, factorii de risc în dezvoltarea acestei tulburări ar putea fi:

  • un membru al familiei care are autism;
  • prezența unor mutații genetice;
  • vârsta mai înaintată a părinților;
  • o greutate scăzută la naștere a copilului;
  • anumite dezechilibre metabolice;
  • expunerea la factori toxici de mediu;
  • prezența unui istoric de infecții virale;
  • alți factori genetici și de mediu.

Diferența dintre autism și ADHD

Aceste două tulburări sunt confundate adesea, pentru că prezintă simptome comune, însă acestea sunt, de fapt, două tulburări diferite. Copiii diagnosticați cu ADHD prezintă dificultăți de concentrare și demenținere a contactului vizual cu ceilalți, simptome observate și în cazul unor persoane care suferă de autism.

Însă, ADHD nu face parte din tulburările de spectru autist. O diferență majoră între cele două este că persoanelor cu ADHD nu le lipsesc abilitățile sociale și de comunicare. Este posibil, însă, ca o persoană să sufere atât de autism cât și de ADHD. Totuși, obținerea unui diagnostic clar și corect este esențială pentru un tratament eficient.

Diagnosticarea autismului

Deși nu există un test pentru autism care să indice clar prezența sau absența acestei tulburări, există mai multe proceduri și analize care pot ajuta la atribuirea acestui diagnostic.

Diagnosticarea autismului presupune două etape:

  • Monitorizarea dezvoltării copilului: pediatrul trebuie să examineze atent dezvoltarea copilului la fiecare control de rutină. El va vedea dacă există simptome care să indice autismul între 18-24 de luni. De asemenea, va discuta cu părinții despre comportamentul copilului, dezvoltarea acestuia și istoricul medical al familiei. Simptomele autismului la copii se pot manifesta până la vârsta de 2 ani;
  • Evaluări suplimentare: dacă pediatrul consideră că acel copil ar putea suferi de autism, va face evaluări suplimentare, alături de alți specialiști, precum psihologi și logopezi care vor evalua abilitățile cognitive și de limbaj ale copilului. De asemenea, sunt necesare teste suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni. În cazul copiilor mai mari, și profesorii sau alte persoane care interacționează cu copilul pot observa semne ale autismului.

Așadar, pentru a putea pune diagnosticul de autism, medicul trebuie să observe și să evalueze comportamentul copilului. În plus, acesta va trebui să facă teste suplimentare, cum ar fi:

  • teste ADN pentru boli genetice;
  • teste vizuale și auditive pentru a exclude orice probleme legate de văz și auz, care nu sunt cauzate de autism.

Autismul poate fi mai dificil de diagnosticat la adulți, deoarece anumite simptome se pot suprapune cu cele ale tulburării obsesiv-compulsive (TOC) sau cu cele ale altor afecțiuni psihice. În cazul anumitor oameni, simptomele autismului pot fi greu de identificat.

Caracteristicile unei afecțiuni de spectru autist pot fi diferite de la individ la individ. Unii dintre ei au nevoie de sprijin mai mult din partea familiei și a medicilor, în timp ce alții au nevoie de mai puțin sprijin.

Diagnosticarea timpurie este esențială pentru a le oferi sprijin persoanelor care suferă de autism și a le asigura o calitate mai bună a vieții.

Autism

Tratamentul tulburării de spectru autist

Din păcate, autismul nu se poate vindeca, scopul tratamentului fiind de a maximiza posibilitatea ca acel copil să se dezvolte cât mai armonios și să trăiască într-un mod cât mai independent. Pentru a găsit schema de tratament eficientă, medicul pediatru trebuie să lucreze împreună cu un psiholog și cu alți specialiști. O diagnosticare corectă și un tratament potrivit pot contribui la dezvoltarea unor abilități sociale și comportamentale sănătoase.

Opțiunile de tratament pot include:

Psihoterapie

  • Terapie comportamentală și de comunicare: specialistul îl ajută pe copil să învețe noi abilități de relaționare, cum să acționeze în diferite situații sociale și cum să comunice mai bine cu ceilalți; Analiza Aplicată a Comportamentului (ABA) este o tehnică folosită în tratamentul copiilor diagnosticați cu autism și constă într-unsistem de motivație bazat pe recompense. Această metodă își propune să modifice comportamentul copilului, pentru a-l ajuta să se integreze cât mai bine din punct de vedere social;
  • Logopedie: pentru a-l ajuta pe copil să-și îmbunătățească abilitățile de limbaj și comunicare;
  • Terapia ocupațională: un specialist îl învață pe copil cum să facă anumite activități necesare în viața de zi cu zi;
  • Terapie prin mișcare (kinetoterapie): este utilă pentru îmbunătățirea mișcării, a coordonării și a echilibrului;
  • Terapii educaționale: unui copil cu autism îi va fi de ajutorun program educațional bine structurat, care include mai mulți specialiști care concep o serie de activități pentru a îmbunătăți abilitățile sociale, comunicarea și comportamentul acestuia;
  • Terapie de familie: părinții și ceilalți membri ai familiei pot învăța, în cadrul acestui tip de terapie, cum să se joace și să interacționeze cu copilul lor în moduri care să contribuie la îmbunătățirea abilităților sociale.

Un psiholog va decide care este cea mai bună opțune de terapie pentru cel mic.

Medicație

Aceasta poate fi de folos pentru a controla simptomele autismului. De exemplu, în anumite cazuri, medicul poate prescrie medicamente anxiolitice pentru a trata anxietatea.

Concluzii

Deși autismul este o tulburare care nu poate fi tratată, cu cât diagnosticarea se face mai timpuriu, cu atât perspectivele sunt mai bune pentru persoana respectivă iar calitatea vieții poate fi mai bună. Autismul este o afecțiune complexă ceare nevoie de timp dar și de sprijin din partea celor din jur pentruca o persoană care are această tulburare să găsească cea mai bună opțiune de tratament.

Surse: https://www.medicalnewstoday.com/articles/323758

https://www.medicalnewstoday.com/articles/325106

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/autism-spectrum-disorder/symptoms-causes/syc-20352928

https://www.healthline.com/health/autism

https://www.autismspeaks.org/what-autism

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *