Boli psihice

Boli psihice: cauze, simptome și tratament

Boli psihice: cauze, simptome și tratament

Bunăstarea emoțională stă la baza sănătății mintale și este cea care ne ajută să avem o viață bună și să facem față provocărilor cotidiene. Totodată, sănătate mintală este un termen folosit pentru a indica absența unei boli psihice.

În acest articol vom discuta despre:

  • Ce sunt bolile psihice;
  • Simptomele boli psihice;
  • Clasificarea bolilor psihice;
  • Cauzele bolilor psihice;
  • Tratamentul pentru bolile psihice;
  • Prevenția în bolile psihice.

Ce sunt bolile psihice

Atunci când ne referim la boli psihice, vorbim despre un concept vast, care cuprinde multe

tulburări ce afectează modul în care simțim, gândim și ne comportăm. Apariția bolilor psihice este influențată de:

  • Factori ereditari;
  • Mediul extern;
  • Obiceiurile zilnice;
  • Biochimia creierului.

Specialiștii în psihiatrie spun că bolile psihice pot apărea indiferent de vârstă, gen sau statut social. Datele disponibile arată că 25% dintre români suferă la un moment dat de o boală psihică.

Din păcate, persoanele cu boli psihice se confruntă cu stigmatizare din partea celorlalți, ceea ce îngreunează vindecarea, acolo unde este cazul, și integrarea în societate.

Simptomele bolilor psihice

Bolile psihice se clasifică în mai multe tipuri, fiecare având propriile simptome, însă, o parte din aceste afecțiuni prezintă anumite simptome comune, cum ar fi:

  • apetit alimentar redus sau excesiv;
  • insomnie sau hipersomnie (doarme prea mult);
  • distanțare de oamenii apropiați;
  • renunțarea la activitățile obișnuite și la hobby-uri;
  • stare permanentă de oboseală;
  • lipsă a empatiei;
  • dureri inexplicabile din punct de vedere medical;
  • lipsa speranței, stare de neajutorare;
  • posibile halucinații vizuale, auditive (voci pe care nu le poate opri)
  • consum de droguri sau alcool;
  • sentimente de confuzie, iritabilitate, furie, anxietate, tristețe sau spaimă;
  • frecvente certuri cu membrii familiei;
  • gânduri neplăcute, recurente, ce nu pot fi controlate;
  • gânduri suicidare;
  • rănirea fizică a altor persoane;
  • dificultatea sau imposibilitatea desfășurării activităților și sarcinilor de zi cu zi.

Clasificarea bolilor psihice

Principalele categorii de boli psihice sunt:

1. Tulburările de anxietate

Persoanele cu tulburări de anxietate trăiesc o senzație accentuată și excesivă de teamă cu privire la anumite situații sau obiecte.

Acestea experimentează, totodată, și simptome fizice, cum ar fi tahicardie, transpirație, uscăciune a gurii, tremor, tensiune musculară, precum și un sentiment de spaimă și panică.

Diagnosticul de anxietate este pus dacă persoana nu poate controla reacția sa la situația respectivă sau dacă această reacție este nepotrivită, ori dacă anxietatea interferează cu desfășurarea normală a activităților zilnice ale persoanei respective.

Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Tulburarea de anxietate generalizată

Persoana experimentează un sentiment permanent de îngrijorare, adesea excesivă, inclusiv legat de lucruri cotidiane, unde nu pare sa fie niciun motiv de îngrijorare.

Tulburarea de panică

Persoana experimentează un atac de panică sau mai multe. Atacul de panică este un episod brusc de teamă excesivă (de moarte sau de a înnebuni), însoțit de senzații fizice extreme: tahicardie, amețeli, senzație de leșin iminent, tremor, vedere încețoșată, nod în gât, dificultăți respiratorii, transpirație, uscăciune a gurii și altele. Persoana este convinsă că urmează un dezastru.

Agorafobia

Este o tulburare caracterizată de teama unei persoane de a merge în locuri publice, de a fi înconjurată de oameni mulți, teama de situații care pot provoca stări de panică din care nu ar putea scăpa, precum și teama de a nu fi judecat de ceilalți.

Fobiile specifice

Sunt temeri legate de anumite situații, obiecte, plante, animale. Exemple: claustrofobia (teama de spații înguste), acrofobia (teama de înălțime), arahnofobia (teama de păianjeni) etc.

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)

Atunci când o persoană are gânduri neplăcute, nedorite și recurente (obsesii), care duc la nevoia de acțiuni repetitive (compulsii) vorbim despre TOC.

Exemple în acest sens pot fi: spălarea excesivă a mâinilor, verificarea lucrurilor sau curățenia, dar nu numai.

Dacă aceste acțiuni nu sunt realizate, se declanșează senzații puternice de stres și anxietate și pot interfera semnificativ cu activitățile zilnice și relațiile acelei persoane.

Diagnosticul de TOC poate fi pus atunci când obsesiile consumă mai mult de o oră pe zi și afectează serios calitatea vieții persoanei.

Boli psihice

Tulburarea de stres post-traumatic

Apare ca răspuns la o traumă trăită de persoana respectivă; aceasta retrăiește un eveniment traumatizant, în mod repetitiv. Trauma poate fi o situație extremă, cum ar fi supraviețuirea dintr-un accident sau experiența unui soldat care a fost pe frontul de război, dar nu numai.

O persoană poate resimți ca traumă și alte evenimente din viața sa, mai puțin extreme. Persoana respectivă simte în continuare că viața îi este pusă în pericol și că nu are control asupra a ceea ce i se întâmplă, deși evenimentul traumatizant a încetat de mult timp.

2. Tulburările de dispoziție

Persoanele care suferă de aceste boli psihice vor experimenta schimbări semnificative ale stării de spirit, de la stări maniacale, cu energie debordantă, exagerată, la stări de depresie, cu tristețe profundă și lipsă de energie.

Depresia majoră

Persoana nu se mai poate bucura de activități care înainte îi făceau plăcere și trece prin

perioade prelungite de tristețe extremă, cu stări de inutilitate, neputință dureroasă și lipsă a dorinței de a trăi.

Tulburarea bipolară

Este caracterizată de alternanța între episoade de euforie și episoade de depresie, fiecare dintre ele având durata variabilă, de la câteva zile, până la câteva luni. Aceste episoade presupun schimbări semnificative ale dispoziției.

Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Mania apare atunci când o persoană trece printr-o perioadă în care nivelul energiei este ridicat și trăiește o euforie intensă, însoțită de un comportament riscant și impulsiv.

În această perioadă persoana este foarte activă, vorbește mult, nu se mai poate concentra mult pe un subiect sau o activitate, este foarte creativă (nu neapărat în sens bun), simte puțin sau deloc nevoie de somn sau de hrană.

Pe de altă parte, depresia presupune o perioadă de tristețe extremă și lipsă a energiei, cu letargie, insomnie sau hipersomnie, cu modificări de apetit (scădere sau creștere), anxietate, scădere a stimei de sine, iritabilitate și cu gânduri suicidare.

Lăsată netratată, tulburarea bipolară se agravează și, în unele cazuri, poate duce chiar la deces, fie prin sinucidere, fie în mod accidental.

Deși tulburarea bipolară este o afecțiune nevindecabilă, simptomele acesteia pot fi gestionate și ameliorate astfel încât calitatea vieții să fie cât mai puțin afectată.

Tulburările de personalitate

Ele reprezintă probleme de percepție asupra mediului înconjurător și asupra relațiilor cu ceilalți. Se manifestă printr-un mod defectuos de gândire și comportament. Clasificare:

Grupul A:

Tulburarea de personalitate paranoidă, caracterizată prin:

  • neîncredere și suspiciune față de oameni; sentiment permanent că sunt prost tratați de ceilalți;
  • convingerea nejustificată că alții reprezintă un pericol;
  • reacții ostile, tendință de răzbunare;

Tulburarea de personalitate schizoidă

  • izolare față de ceilalți, detașare, teama că îi este invadat teritoriul și încălcate libertățile;
  • dificultate în formarea relațiilor personale, inhibare emoțională;
  • reacții neadecvate în diferite situații;

Tulburarea de personalitate schizotipală

  • conduite excentrice: vestimentație, limbaj, gândire și comportament neobișnuite;
  • credință în superstiții, experiențe extrasenzoriale, semne mistice și magice;
  • lipsa empatiei și grave carențe relaționale;
  • grave distorsionări cognitive;

Grupul B

Tulburarea de personalitate antisocială

  • nepăsare față de drepturile, sentimentele și siguranța celorlalți;
  • rezistență activă la regulile sociale, predispoziție pentru minciună, furt, trișare, exploatarea celorlalti;
  • comportament agresiv, violent, impulsiv, iresponsabil, incapacitate de a finaliza proiecte lungi;

Tulburarea de personalitate borderline

  • comportament impulsiv și riscant, exagerat;
  • instabilitate extremă a dispoziției, a imaginii de sine și a relațiilor cu ceilalți;
  • rezistență foarte mică la frustrare, tendință de autovătămare;

Tulburarea de personalitate histrionică

  • permanentă tendință de a capta atenția celorlalți, egocentrism, preocupare excesivă pentru aspectul fizic;
  • reacții emoționale excesive, dramatizare a relațiilor;
  • nivel ridicat de influențabilitate;

Tulburarea de personalitate narcisică

  • inflație a ego-ului, manifestarea unui sentiment de superioritate față de ceilalți;
  • lipsa totală a empatiei, nerespectarea nevoilor și sentimentele celorlalți;
  • exagerarea propriilor realizări sau competențe și solicitarea unui tratament de excepție;

Grupul C

Tulburarea de personalitate evitantă

  • hipersensibilitate la critici și respingere, lipsa a încrederii în sine, anxietate la evaluare;
  • sentiment exagerat de inferioritate și înaltă jenă socială;
  • evitarea activităților care necesită contact interpersonal și evitarea riscurilor;
Boli psihice
Boli psihice

Tulburarea de personalitate dependentă

  • dependență excesivă față de ceilalți, nevoia de a fi permanent îngrijit, protejat, încurajat, neasumarea de responsabilități, lipsa inițiativelor;
  • manifestarea unui comportament supus sau prea atașat față de ceilalți,
  • teamă de abandon și de singurătate, lipsa încrederii în sine.

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă

  • dorință exagerată de ordine și perfecțiune;
  • rigiditate, autocontrol excesiv în relațiile interpersonale;
  • reguli aplicate ad-literam;
  • profesia și munca pe locul întâi;
    1. Tulburările de alimentație

Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Bulimia nervoasă

Persoanele simt nevoia să mănânce rapid și mult, iar apoi își induc purgare fie prin vomă, fie prin laxative. Persoanelor bulimice le este foarte teamă să nu se îngrașe, însă nu își pot controla apetitul.

Anorexia nervoasă

Acest tip de tulburare psihică este întâlnită aproape exclusiv în rândul femeilor. Persoanele care suferă de anorexie mănâncă foarte puțin, fac sport în mod excesiv și adesea chiar iau anumite medicamente pentru a slăbi.

Cu toate că aceste persoane pot fi chiar foarte slabe, percepția lor de sine este opusă și sunt foarte critice. Alimentația precară se reflectă într-un organism slăbit și înlipsa energiei. Lăsată netratată, anorexia pune viațaî n pericol. De fapt, anorexia este o urgență psihiatrică.

Tulburările de somatizare

Somatizarea presupune dezvoltarea unor simptome ale unei boli în absența unei cauze medicale. Deși persoana nu poate fi diagnosticată cu nicio afecțiune medicală, aceasta se confruntă cu suferințe, disfuncții, dureri.

Simptomele resimțite în aceste cazuri provoacă un nivel de stres emoțional foarte mare.

Persoana respectivă simte că nu este crezută de către ceilalți, ceea ce îi afectează viața.

Tulburările cognitive

Demența

Aceasta nu este o boală în sine, ci, mai degrabă, un termen care reflectă mai multe afecțiuni ale sistemului nervos, cauzate de leziuni sau deteriorări de altă natură la nivelul celulei nervoase. Riscul de a dezvolta o formă de demență crește cu înaintarea în vârstă, însă demența nu este o parte obligatorie a procesului natural de îmbătrânire.

Tipuri de demență

Boala Alzheimer

Este un tip ireversibil de demență, prezenta la majoritatea persoanelor care suferă de demență. Această boală presupune apariția unor leziuni neurodegenerative, care deteriorează comunicarea între neuroni și duce la distrugerea acestora.

Demență cu corpi Lewy

Este o afecțiune neurodegenerativă asociată cu o structură anormală a creierului. Corpii Lewy reprezintă aglomerări de proteine (găsite și la persoanele cu boala Parkinson), care împiedică transmiterea normală a semnalelor între neuroni.

Boala Parkinson

Persoanele care suferă de Parkinson în stadiu avansat pot dezvolta demență. Se manifestă prin apariția unor dificultăți de gândire și de raționament, iritabilitate crescută, paranoia și depresie;

Demență vasculară

Este cauzată de reducerea fluxului sangvin la nivelul creierului, care poate fi consecința unui accident vascular cerebral.

Demență mixtă

Ea presupune existența simultană a două sau mai multe tipuri de demență.

Boala Huntington

Este o formă de demență caracterizată prin mișcări musculare involuntare și necontrolate (de aici și supranumele de coreea Huntington, căci mișcările apar ca un dans straniu).

Demență fronto-temporală

Este cauzată de leziuni la nivelul lobilor frontali și temporali și se manifestă prin dificultăți în limbaj și comportament, precum și prin anularea oricăror inhibiții.

  1. Tulburări de consum de alcool și substanțe

Este necesară clarificarea diferenței între abuz și dependență. Abuzul se referă la consumul excesiv, fie el de alcool sau de orice alte substanțe. Dependența este caracterizată de o nevoie constantă de a consuma substanța respectivă.

Trăsăturile definitorii ale dependenței:

  • persoana simte nevoia să crească doza pentru a atinge cel puțin aceeași senzație de plăcere;
  • persoana intra în sevraj atunci când oprește brusc sau diminuează sensibil consumul;
  • persoana dorește să oprească consumul de substanțe, dar nu reușește;
  • persoana renunță la activitățile pe care le făcea în mod obișnuit și care îi făceau plăcere;
  • persoana poate recurge la furt pentru a procura bani pentru substanța care îi produce dependența;
  • persoana este expusă riscului de a se intoxica.

Tulburările de control al impulsurilor

Piromania

Se referă la persoanele care simt o dorință incontrolabilă de a incendia sau a distruge prin foc, și care găsesc în aceste acte o satisfacție foarte mare.

Cleptomania

Este supranumită boala furtului și se referă la impulsul puternic, necontrolabil, al unei persoane de a fura obiecte, fără legătură cu valoarea lor și fără a urmări vreunui profit material sau a avea nevoie de ele.

Jocul patologic de noroc (ludomania)

Presupune apariția unui comportament problematic de joc patologic, persistent și recurent, care afectează semnificativ viața persoanei. Persoana manifestă ample distorsiuni cognitive, este impulsivă, competitivă, neliniștită, se plictisește ușor, caută adesea aprobarea celorlalți, poate deveni exravagant de generoasă atunci când câștigă, adesea devine depresivă și se gândește la suicid.

Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Tulburările din spectrul schizofreniei și alte tulburări psihotice

Toate tulburarile din spectrul psihotic sunt defintite prin următoarele criterii de diagnostic:

Ideația delirantă, halucinațiile, gândirea și vorbirea dezorganizate, comportamentul motor intens dezorganizat (rezistența la comenzi, posturi rigide, inadecvate sau bizare) sau anormal (inclusiv catatonia) și simptomele negative (diminuarea expresivității emoționale, avoliția-scăderea motivației de a iniția activități cu scop).

În plus, fiecare dintre tulburările de mai jos are și elemente specifice.

Tulburarea delirantă

Ea presupune prezența a una sau mai multe idei delirante care persistă cel puțin o lună de zile. Tipul de idei variază de la erotomanie, la grandoare, gelozie, somatice, până la persecuție sau mixt.

Persoana poate ajunge să înțeleagă la nivel teoretic problema de sănătate, dar aici se oprește această înțelegere. Persoanele sunt adesea disforice sau ușor iritabile, uneori chiar mânioase sau violente.

Tulburarea psihotică scurtă

Ea are trei elemente specifice: debut foarte scurt (2 săptămâni), episod psihotic cu durată cuprinsă între o zi și maximum o lună și remisiunea completă a tuturor simptomelor, revenirea la funcționarea premorbidă.

Tulburarea schizofreniformă

Ea are o durată totală de 1-6 luni, fiind, de fapt, un diagnostic de tranziție între tulburarea psihotică scurtă și schizofrenie. În afară de diferența de durată, nu există o deosebire majoră între diagnosticul de schizofrenie și cel de tulburare schizofreniformă.

Schizofrenia

Ea este, de fapt, un sindrom clinic eterogen, căci semnele și simptomele care alcătuiesc tabloul clinic sunt foarte variate de la un individ la altul.

Principalele simptome ale schizofreniei sunt: afecte inadecvate, dispoziție disforică (prezentă ca depresie, anxietate sau mânie), program perturbat al somnului, lipsa de interes pentru alimentație, depersonalizare, derealizare, preocupările somatice, anxietate, diverse fobii, deteriorare cognitivă (scăderea vitezei de procesare a informațiilor, scăderea memoriei de lucru, scăderea funcției limbajului).

Tulburarea schizoafectivă

Ea se definește prin faptul că, pe lângă tabloul specific schizofreniei, trebuie să existe un episod afectiv major (depresiv sau maniacal) și prin faptul că simptomele afective trebuie să se manifeste pe toată durata activă și reziduală a bolii.

Cauzele tulburărilor psihice

Bolile psihice sunt cauzate atât de factori interni, cât și de factori externi.

Factorii de ereditate

Persoanele care au sau au avut membri ai familiei cu o afecțiune psihică sunt mai predispuse să dezvolte, la rândul lor, o boală psihică. Anumite gene pot crește riscul de a dezvolta boli psihice, iar anumite situații din viață pot favoriza declanșarea unei tulburări;

Expunerea la anumiți factori de mediu înainte de naștere: toxine, alcool, droguri;

Biochimia creierului

Neurotransmițătorii sunt acele substanțe chimice prezente la nivelul creierului, în mod natural, care transportă semnalele între diverse părți ale creierului și între acesta și corp. Atunci când rețelele neuronale sunt afectate, din diverse motive, funcția sistemului nervos se alterează, se denaturează, ceea ce poate duce la apariția de boli psihice.

Experimentarea unor evenimente traumatizante: violență în copilărie, abuz, hărțuire, razboi, epidemii, decese.

Expunerea prelungită la stres

Tratamentul bolilor psihice

O bună parte dintre bolile psihice sunt, din pacăte, nevindecabile, dar posibil de ținut sub control. Tratamentul este variabil și personalizat, dar el include în mod obligatoriu consultul psihiatric și medicația, precum și terapia psihologică.

Boli psihice

Medicamentele specifice pot vindeca, în anumite cazuri, iar în majoritatea cazurilor atenua simptomele bolii psihice respective. Ele se administrează doar la recomandarea specialistului și este important de știut că respectarea dozării și a duratei tratamentului sunt cruciale pentru ameliorarea simptomelor și mentinerea unei stări cât mai bune de sănătate.

Principalele patru mari categorii de medicamente psihiatrice sunt:

  • Antidepresive;
  • Anxiolitice (anti-anxietate);
  • Antipsihotice;
  • Stabilizatoare de dispoziție;

Psihoterapia

Este una dintre metodele eficiente de tratament pentru bolile psihice.

Terapia cognitiv-comportamentală este o metodă frecvent folosită, deoarece se concentrează pe rezolvarea problemelor, prin restructurarea gândirii și a comportamentului.

Crezi că suferi de o boală psihică?
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Alte tipuri de terapie utile pot fi psihoterapia de grup, psihoterapia de familie, psihoterapie prin expunere.

Prevenția bolilor psihice

Adoptarea unui stil de viață sănătos, prin evitarea abuzului de alcool și a consumului de droguri, prin adoptarea unei alimentații echilibrate, asigurarea unui somn odihnitor și practicarea regulată a unui sport.

Concluzii

Poate fi dificil pentru o persoană să trăiască având o boală psihică, tocmai de aceea este necesar ca ajutorul medical specializat să fie cerut cât ma idevreme, pentru a putea ține simptomele sub control și pentru a putea asigura o calitate a vieții cât mai bună.

4 comments

  1. Buna seara! Cum convingi o persoana cu probleme psihice sa mearga la medic? Majoritatea nu accepta ca au o problema si refuza sa caute ajutor!

    1. Buna ziua,
      Din păcate nu se poate face nimic. Ar putea sa accepte ideea de a merge la doctor, dacă i se face „propunerea” de către o persoană pe care o apreciază mult.
      Exista prevederi legale care spun in ce conditii o persoana cu probleme psihice poate fi dusă cu forța la medic. Vedeti ce vă sfătuiește și medicul psihiatru.

  2. de ce nu este boala psihica lesbianismul si ho,osexualitatea?

    1. Buna ziua,
      Nu este boală pshică homosexualitatea pentru că persoanele respective au doar o altă orientare sexuală, dar altfel se pot integra și funcționa normal în societate ca orice altă persoană heterosexuală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *