Despre epuizarea la muncă și efectul burnout

Expunerea prelungită la un nivel intens de stres duce, în cele din urmă, la instalarea sindromului burnout, acesta manifestându-se ca o stare de epuizare din punct de vedere psihic și fizic, care, netratată, are efecte grave asupra sănătății. O persoană care ajunge în burnout riscă să dezvolte anumite afecțiuni medicale și nu va putea să funcționeze normal în viața de zi cu zi.

În acest articol vom descrie:

  • Ce înseamnă burnout;
  • Simptomele burnout-ului;
  • Factorii de risc ai burnout-ului;
  • Etapele burnout-ului;
  • Efectele burnout-ului asupra sănătății;
  • Cum poate fi combătut burnout-ul;
  • Recomandări pentru prevenirea burnout-ului.

Ce înseamnă burnout

Termenul de „burnout” a fost menționat pentru prima dată în anii ’70, de către psihologul american Herbert Freudenberge. Acesta definea burnout-ul ca fiind o afecțiune complexă, ce apare ca urmare a stresului excesiv acumulat pe termen lung, fiind asociat cu epuizarea fizică, mentală și emoțională severă.

Această stare este mai accentuată decât oboseala obișnuită, iar efectele pot include dificultăți în îndeplinirea activităților zilnice și provocări în gestionarea relațiilor de familie sau cu cei apropiați.

Dacă ar fi să răspundem la întrebarea „ce este burnout-ul?”, am putea spune că acesta reprezintă o reacție la stresul prelungit sau cronic resimțit la locul de muncă și se caracterizează prin diminuarea productivității și a capacității de a munci. Oamenii care se confruntă cu burnout simt, de cele mai multe ori, că nu mai au nimic de oferit și nu mai sunt capabili să se motiveze, resimțind un sentiment intens de neputință și pesimism asupra vieții.

Deși burnout-ul este asociat cu epuizarea la locul de muncă, mai există și alte cauze care pot duce la apariția acestui sindrom: îngrijirea unui membru bolnav al familiei, probleme financiare sau situații prin care o persoană este expusă constant la surse de stres.

Burnout-ul nu dispare de la sine, iar dacă este lăsat netratat poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni medicale și psihice severe, cum ar fi depresia, bolile cardiovasculare și diabetul.

Simptomele burnout-ului

Principalele manifestări ale burnout-ului includ:

  • Extenuare: persoanele afectate se simt secate de energie, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional. De asemenea, au dificultăți în a se concentra și a-și îndeplini sarcinile de muncă, resimt dureri de cap, de stomac, au probleme digestive și pot dezvolta tulburări ale somnului;
  • Sentiment de alienare: persoanele care suferă de burnout se simt copleșite și devin din ce în ce mai frustrate în raport cu locul de muncă și cu colegii de serviciu – acest lucru îi determină să se distanțeze emoțional de activitatea lor și să întreruptă contactul cu ceilalți membri ai echipei, inclusiv cu familia și prietenii;
  • Scăderea performanțelor: din cauza atitudinii negative și a problemelor de concentrare, performanțele și motivația la locul de muncă scad considerabil;
  • Iritabilitate accentuată: burnout-ul îi determină pe oameni să devină mai irascibili decât de obicei cu cei din jur, astfel încât cele mai simple activități pot provoca o stare de nervozitate nejustificată;
  • Dorința de a evada: persoanele care suferă de epuizare își imaginează adesea cum ar fi să renunțe la responsabilități pentru a pleca într-o vacanță, spre exemplu. Însă, în cazuri extreme, pentru că acest lucru nu este posibil din cauza responsabilităților la locul de muncă, aceste persoane pot apela la droguri, alcool sau la o alimentație nesănătoasă pentru a-și vindeca durerea resimțită la nivel emoțional;
  • Scăderea imunității: stresul prelungit afectează sistemul imunitar, făcându-l mai vulnerabil în fața bolilor: de la simple răceli, insomnie, și până la apariția depresiei sau anxietății.

Crezi că suferi de burnout?
Intră în contact cu un psihoterapeut specializat, pentru a te pune din nou pe picioare!

Factorii de risc ai burnout-ului

Aceștia pot fi:

  • Presiunea timpului: persoanele care sunt nevoite să își desfășoare activitatea contra-timp sunt mai predispuse să sufere de burnout, acesta afectând categorii profesionale precum paramedicii sau pompierii;
  • Lipsa comunicării și a sprijinului din partea managerului: suportul acordat de manager este foarte important pentru un angajat – cei care sunt susținuți de superiorul lor au cu 70% mai puține șanse să dezvolte burnout;
  • Mediul de lucru dezorganizat: dacă nu există o organizare clară în cadrul companiei, cu roluri și activități bine definite, angajații respectivi vor fi predispuși la burnout;
  • Lipsa clarității fișei postului: există companii în care angajații nu știu exact care sunt așteptările de la ei, astfel că suprasolicitarea poate apărea cu ușurință, ducând la epuizare;
  • Sarcini greu de îndeplinit: atunci când o sarcină este greu de îndeplinit din cauza complexității, chiar și cei mai optimiști angajați se vor simți neputincioși, ceea ce poate crește riscul apariției burnout-ului;
  • Conflictele cu colegii și cu managerul: o relație tensionată cu aceștia va crea un mediu de lucru toxic și va îngreuna îndeplinirea sarcinilor zilnice, ducând, în cele din urmă, la epuizare.

De altfel, persoanele cu anumite profesii sunt mai predispuse la epuizare. Printre acestea se numără:

  • Medicii;
  • Profesorii;
  • Avocații;
  • Contabilii;
  • Lucrătorii comerciali;
  • Antreprenorii.

Totuși, oricine se poate confrunta cu sindromul burnout, acesta fiind asociat cu locurile de muncă ce implică sarcini repetitive, un mediu de lucru stresant și presiune constantă. Deși acești factori favorizează apariția efectului burnout, ei nu reprezintă singurele variabile. Interacțiunea constantă cu clienții, un program de lucru neregulat și conflictele între colegii de muncă pot avea efecte la fel de nocive.

De asemenea, pe lângă categoriile profesionale menționate anterior, atât femeile, cât și bărbații care au devenit recent părinți pot suferi de burnout.

Un studiu efectuat la începutul anului 2020 arată că proximativ 8% dintre angajaţii români se confruntau la momentul respectiv cu burnout, însă procentul celor care află în pragul epuizării se situează în jurul a 25%.

În plus, pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să favorizeze apariția epuizării, având în vedere că majoritatea oamenilor au fost nevoiți să lucreze de acasă. Astfel, aceștia au fost predispuși să lucreze și mai mult, în timp ce granița dintre timpul liber și cel petrecut muncind a fost din ce în ce mai subțire.

De asemenea, lucrând de acasă, oamenii au fost nevoiți să împartă același spațiu cu ceilalți membri ai familiei, ceea ce a contribuit la creșterea nivelului de stres.

În plus, incertitudinea generală adusă de pandemie a crescut considerabil nivelul de stres al oamenilor. Unele companii au avut pierderi financiare, astfel că angajații au fost nevoiți să depună și mai mult efort în îndeplinirea sarcinilor zilnice.

Etapele burnout-ului

Conform psihologilor Herbert Freudenberger și Gail North, etapele burnout-ului sunt:

  1. Ambiția excesivă: este un sentiment comun mai ales pentru persoanele care se angajează într-o companie nouă sau care primesc un proiect nou;
  2. Creșterea volumului de muncă: un sentiment intens de ambiție va determina persoana respectivă să lucreze din ce în ce mai mult;
  3. Neglijarea propriilor nevoi: din acest moment va începe neglijarea propriei persoane, prin sacrificarea orelor de somn, a mișcării sau a alimentației;
  4. Învinovățirea altor persoane: persoana respectivă nu va recunoaște că este copleșită din cauză că muncește prea mult, ci va încerca să dea vina pe cerințele de la locul de muncă sau pe șeful și colegii săi;
  5. Izolarea socială: din cauza volumului de muncă prea mare, treptat, se va instala izolarea de familie și prieteni – refuzul oricărui contact social, sau, atunci când persoana respectivă va accepta invitația, nu se va putea bucura de aceste experiențe;
  6. Negarea: incapacitatea de a recunoaște că există o problemă și învinovățirea celorlalți pentru propriile probleme, văzându-i ca fiind incompetenți;
  7. Modificări ale comportamentului: burnout-ul va duce la agresivitate față de ceilalți și manifestarea unei atitudini negative, chiar cinice;
  8. Depersonalizare: peroana respectivă se va simți detașată de propria viață și va simți o incapacitate de control asupra acesteia;
  9. Anxietatea, senzația de neputință: va apărea o senzație de vid interior și anxietate, care ar putea determina adoptarea unor comportamente nocive pentru a putea face față emoțiilor – cum ar fi consumul excesiv de alcool, droguri sau mâncatul excesiv;
  10. Depresia: viața începe să își piardă sensul, iar persoana respectivă se va simți fără speranță – vor exista provocări atât în plan mental, cât și fizic, în unele cazuri, persoana având dificultăți chiar și în sarcinile zilnice (ridicatul din pat). Acesta este momentul în care este nevoie de îngrijire specializată, atât la nivel medical, cât și psihologic.

Crezi că suferi de burnout?
Intră în contact cu un psihoterapeut specializat, pentru a te pune din nou pe picioare!

Efectele burnout-ului asupra sănătății

Acestea pot fi foarte periculoase și includ:

  • Creșterea riscului apariției bolilor cardiovasculare, inclusiv infarct sau accidente vasculare;
  • Creșterea riscului apariției diabetului de tip II;
  • Creșterea riscului apariției problemelor respiratorii;
  • Dezvoltarea afecțiunilor digestive;
  • Tulburări ale somnului: pe termen lung, lipsa somnului afectează calitatea vieții semnificativ;
  • Apariția tulburării de depresie și a tulburării de anxietate, care pot duce la gânduri suicidare;
  • Abuz de alcool și alte substanțe.

Cum poate fi combătut burnout-ul

Burnout-ul este un fenomen frecvent întâlnit la nivel global și nimeni nu este imun în fața acestuia, indiferent de profesie sau funcție. Pentru unele persoane, schimbarea locului de muncă sau a carierei ar putea fi cea mai bună soluție, dar în cazul altora problema este mai greu de identificat.

Totuși, pentru tratarea acestuia este nevoie de modificări pe mai multe planuri: atât la locul de muncă, precum și la nivel personal. Primul pas este, însă, recunoașterea că există o problemă și comunicarea transparentă cu managerul sau angajatorul.

Totuși, în cazul unei persoane care suspectează că ar putea suferi de burnout, este indicat să apeleze la ajutorul medical specializat. Psihoterapia individuală o va ajuta să identifice cauzele care au dus la burnout să ia deciziile cele mai sănătoase pentru sănătatea fizică, psihică și financiară.

„Primii pași în combaterea efectului burnout presupun acțiuni din partea persoanei afectate: gestionarea mai bună a programului de lucru, mai multă odihnă, mai mult timp investit în alte domenii ale vieții în afară de cel profesional, evaluarea opțiunilor pe care le are la muncă pentru a accesa un mediu de lucru mai puțin epuizant, ajustarea atitudinii personale față de locul de muncă, evaluarea abilităților, intereselor și planurilor de viitor. Dacă aceste acțiuni nu dau rezultatele dorite și starea se accentuează, următorul pas ar consta într-o evaluare amănunțită a stării de funcționare a persoanei, pentru a putea, ulterior, dezvolta o intervenție psihoterapeutică și, dacă este cazul, medicamentoasă, personalizată și țintită pe dificultățile specifice cu care persoana se confruntă.”, explică Oana Nicolau, psihoterapeut și cofondatorul clinicile Oana Nicolau.

Din cauza scăderii productivității și a eventualelor probleme medicale care pot apărea în cazul unui angajat epuizat, chiar și bunul mers al companiei în care lucrează va fi afectat. Tocmai de aceea, burnout-ul nu trebuie privit ca fiind doar problema persoanei respective, ci mai degrabă a întregii companii.

Este recomandat ca angajatorul să acorde atenție echilibrului emoțional al angajaților și să vină în întâmpinarea nevoilor acestora, înainte de a se ajunge la burnout.

Recomandări pentru prevenirea burnout-ului

Deși stresul la locul de muncă este inevitabil, burnout-ul poate fi prevenit, prin respectarea următoarelor recomandări:

  • Activitate fizică regulată: sportul contribuie atât la sănătatea fizică, însă și la cea emoțională, reducând riscul depresiei și al anxietății; este recomandat orice tip de mișcare, de la jogging, fitness, aerobic, înot, până la plimbări scurte în aer liber și dans;
  • Adoptarea unei alimentații sănătoase: alimentația are o influență foarte mare asupra nivelului de energie resimțit; este recomandat consumul unei diete bazate pe fructe și legume și bogată în acizi grași omega-3, precum nucile și peștele, care pot fi antidepresive naturale;
  • Importanța unui somn odihnitor: acesta este un element vital în refacerea organismului și prevenirea stresului, astfel că este recomandat să dormim cel puțin 7-8 ore pe noapte; pentru un somn odihnitor, specialiștii recomandă ca înainte de culcare să evităm expunerea la lumina albastră emanată de ecranele telefoanelor sau ale altor dispozitive;
  • Hidratarea corespunzătoare: apa are un rol important pentru susținerea imunității organismului, reducând efectele negative ale stresului;
  • Evitarea consumului excesiv de alcool, tutun și cofeină, care pot accentua sentimentele de agitație și nervozitate;
  • Practicarea hobby-urilor: este important să trasăm o graniță clară între viața profesională și cea personală și să acordăm timp hobby-urilor noastre: fie că este vorba despre citit, dans, mersul pe bicicletă sau plimbările în natură, practicarea activităților care ne aduc plăcere reprezintă o modalitate eficientă de a preveni burnout-ului;
  • Aplicarea tehnicilor de relaxare: yoga, masajele de relaxare, meditația sau tehnicile de respirație profundă sunt de folos în prevenirea stresului;
  • Menținerea unei vieți active din punct de vedere social: menținerea relațiilor cu ceilalți este la fel de importantă pentru combaterea anxietății și depresiei asociate cu stresul.

Concluzii

Burnout-ul poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă și funcție. Netratat, acest sindrom va avea efecte nocive asupra calității vieții unei persoane, din toate punctele de vedere.

Tocmai de aceea, la primele semne care indică instalarea epuizării, este recomandat să apelăm la ajutor specializat și să facem o serie de schimbări care să reducă urmările negative asupra sănătății.

Surse: https://www.healthline.com/health/tips-for-identifying-and-preventing-burnout#takeaway

https://www.medicalnewstoday.com/articles/325943#Tips-on-coping-and-recovery

https://www.verywellmind.com/stress-and-burnout-symptoms-and-causes-3144516

https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/burnout/art-20046642

Crezi că suferi de burnout?
Intră în contact cu un psihoterapeut specializat, pentru a te pune din nou pe picioare!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *