Ce este anxietatea?

Pe parcursul vieții, este normal să avem momente când ne simțim agitați într-un anumit context sau înaintea unui eveniment important pe care îl așteptăm. Teama și îngrijorarea sunt firești, în unele situații, însă atunci când acestea sunt disproporționate în raport cu cauzele, pot afecta semnificativ viața unei persoane, transformându-se în tulburări de anxietate.

În acest articol vom descrie:

  • Ce înseamnă anxietatea;
  • Simptomele anxietății;
  • Cauzele anxietății;
  • Tulburările de anxietate: Tipuri;
  • Tulburările de anxietate: Diagnostic;
  • Tratamentul tulburărilor de anxietate;
  • Alte recomandări pentru gestionarea anxietății.

Ce înseamnă anxietatea?

În multe cazuri, anxietatea este firească, iar uneori are și beneficii. Aceasta reprezintă emoția care ne-a permis să facem față pericolelor, de-a lungul vieții, fiind răspunsul natural al corpului în fața fricii, menită să ne țină în siguranță. În prezent, anxietatea este un răspuns normal, asociat cu evenimente externe stresante, cum ar fi mutarea într-o nouă locuință, schimbarea locului de muncă sau existența problemelor financiare.

Anxietatea ne poate fi de folos, în anumite contexte. Spre exemplu, se poate întâmpla adesea să resimțim anxietate la locul de muncă, din cauza unui nou proiect sau din cauza unei activități pe care trebuie să o realizăm cât mai curând. În aceste cazuri, anxietatea ne poate determina să ne îndeplinim obiectivele la timp.

Însă, în momentul în care se instalează o teamă excesivă sau chiar irațională, exagerată față de evenimentele care au declanșat această stare, dar și apariția unor simptome fizice, precum transpirație excesivă sau amețeală, putem vorbi despre apariției unei tulburări de anxietate.

Aceasta împiedică funcționarea normală a organismului și va afecta semnificativ viața unei persoane, astfel încât aceasta va ajunge să evite anumite situații în totalitate, pentru a evita declanșarea anxietății.

Simptomele anxietății

Îngrijorare excesivă

Unul dintre cele mai frecvente simptome ale anxietății este reprezentat de îngrijorarea excesivă: aceasta este disproporționată față de evenimentele care o declanșează și apare, de obicei, ca răspuns la situații normale, de zi cu zi.

Dacă aceasta se extinde pe mai multe zile, timp de cel puțin șase luni, este considerată un semn al unei tulburări de anxietate. Această teamă excesivă va deveni, totodată, dificil de controlat și va produce dificultăți de concentrare care vor împiedica desfășurarea normală a activităților zilnice, obișnuite. Acest sentiment se aseamănă cu un „nod în gât”.

Sentiment de agitație excesivă

Această stare este caracterizată de simptome precum puls accelerat, transpirația palmelor, tremor și gură uscată, care apar deoarece creierul detectează o amenințare la bunăstarea noastră, astfel că pregătește organismul pentru a face față acestui pericol.

Sângele va circula cu precădere în mușchi, în cazul ipotetic în care ar fi nevoie de o „luptă”, în timp ce restul simțurilor se vor intesifica. Totuși, în cazul unei tulburări de anxietate, agitația excesivă nu poate fi explicate prin motive reale, astfel că organismul este supus unei stări de stres inutile. Persoana respectivă va resimți o apăsare în piept.

Dificultăți de concentrare

Anxietatea are efecte negative asupra puterii de concentrare. Studiile arată că aceasta poate îngreuna memoria funcțională, cea responsabilă pentru reținerea informațiilor pe termen scurt. Acest lucru ar putea explica și scăderea dramatică a performanțelor pentru persoanele care experimentează perioade de anxietate prelungite.

Totuși, trebuie luat în calcul că dificultatea de concentrare ar putea fi simptomul unei alte afecțiuni medicale serioase, precum ADHD sau depresie. Tocmai de aceea, pentru stabilirea diagnosticului corect, este nevoie de un consult medical.

Tulburări ale somnului

Trezirea bruscă, pe timpul nopții, sau dificultatea de a adormi sunt asociate cu insomnia, care este strâns legată de anxietate.

Din cauza fricii excesive, persoana respectivă poate întâmpina probleme ale somnului. Mai mult, unele studii arată că insomnia din timpul copilăriei poate fi legată de apariția anxietății mai târziu în viață.

Atacuri de panică

Acestea produc o senzație intensă și copleșitoare de teamă, însoțită de simptome fizice specific precum:

  • bătăi rapide ale inimii;
  • transpirație;
  • tremor;
  • dificultăți de respirație;
  • greață;
  • dureri în piept;
  • senzația de sufocare;
  • teama de a pierde controlul;
  • senzația că urmează un pericol iminent.

În cazul în care atacurile de panică apar în mod frecvent și neașteptat, acestea pot fi un semn al tulburării de panică, un tip de tulburare de anxietate.

Evitarea situațiilor sociale

O persoană care suferă de o tulburare de anxietate va evita cu orice preț expunerea la cauza care îi declanșează acea teamă irațională. În cazul tulburării de anxietate socială, aceasta va evita anumite evenimente sociale din cauza îngrijorării excesive.

Te confrunți cu anxietate?
Clinica Oana Nicolau este alături de tine, intră în contact cu noi!

Cauze anxietate

Anxietatea și tulburările de anxietate sunt declanșate de un cumul de factori.

Pot avea cauze medicale – existența unor boli precum: bolile cardiovasculare, diabet, hipertiroidism, sevraj alcoolic etc., însă anxietatea poate apărea și ca urmare a:

  • expunerii la anumite traume: spre exemplu, copiii care au fost supuși unor experiențe traumatizante vor avea un risc crescut de a dezvolta o tulburare de anxietate;
  • expunerea la stres prelungit: evenimentele zilnice foarte stresante, cum ar fi problemele la locul de muncă, probleme în relațiile personale, sau problemele financiare pot declanșa anxietate;
  • personaliatea: anumite persoane sunt mai predispuse să sufere de anxietate decât celelalte din cauza personalității;
  • factori genetici: dacă în familie există deja o persoană care suferă de anxietate, cresc șansele de a dezvolta anxietate.

Tulburările de anxietate: Tipuri

Atunci când sentimentul de anxietate persistă pe o perioadă îndelungată, simptomele fizice capătă amploare, iar teama irațională afectează negativ viața unei persoane, putem vorbi de apariția tulburărilor anxioase.

Câteva dintre cele mai des întâlnite momente în care o persoană care suferă de tulburări de anxietate întâmpină probleme sunt:

  • când întâlnesc persoane noi;
  • când folosesc transportul in comun;
  • când sunt singure într-un spațiu necunoscut;
  • când trebuie să prezinte un proiect sau o idee în fața altor persoane;
  • când întâmpină situații necunoscute.

Tulburările de anxietate pot fi de mai multe tipuri:

Tulburarea de anxietate generalizată

Acesta este cel mai frecvent tip de tulburare de anxietate, fiind este descris ca o stare continuă de tensiune irațională, atât la nivel mental, cât și fizic, însoțită de nervozitate, resimțită pe termen lung. Acest tip de anxietate poate avea o cauză specifică, sau poate apărea fără motiv.

Anxietatea generalizată se referă la teama unei persoane de a face ceva greșit în relația cu alții și, astfel, de a fi judecat.

Dacă o persoană se simte constant îngrijorată și neliniștită și nu are capacitatea de a controla aceste stări, lăsându-se afectată de ele, este posibil să sufere de tulburare de anxietate generalizată.

Tulburarea de anxietate socială

Denumită și fobie socială, acest tip de tulburare se manifestă prin resimțirea unei frici legate de cele mai simple contexte sociale de zi cu zi.

O persoană care suferă de tulburare de anxietate socială va avea senzația că este judecată constant de către ceilalți, până în punctul în care va prefera să evite, în totalitate, interacțiunile cu alte persoane. Pentru cineva cu acest tip de tulburare, inclusiv mâncatul în public poate fi un factor declanșator pentru anxietate.

Te confrunți cu anxietate?
Clinica Oana Nicolau este alături de tine, intră în contact cu noi!

Agorafobia

Această tulburare de anxietate se referă la teama unei persoane de a se afla într-o situație de unde nu ar putea să scape și care ar putea să o facă să se simtă neajutorată, în cazul în care s-ar întâmpla ceva rău.

Agorafobia nu se referă doar la teama de spații deschise, ci este o afecțiune mai complexă. Cineva care suferă de acest tip de tulburare va evita inclusiv:

  • transportul în comun;
  • ieșitul în oraș, în spații aglomerate;
  • ieșirea din casă.

O persoană cu agorafobie va ieși din casă doar însoțită și va prefera cumpărăturile online, în detrimentul ieșirilor la supermarket, spre exemplu.

Tulburarea de panică

Așa cum menționam anterior, acest tip de tulburare este caracterizat prin apariția recurentă a atacurilor de panică, ce devin copleșitoare la un moment dat, având în vedere că sunt însoțite atât de simptome fizice, cât și emoționale.

Fobiile specifice

Acestea reprezintă teama unei persoane de o anumită situație, obiect sau spațiu, ceea ce va duce la evitarea factorilor care declanșează anxietatea.

Fobiile se pot manifesta prin atacuri de panică, având simptome fizice precum: agitație, amețeală, dureri în piept, dureri de cap, puls accelerat, transpirație etc.

Printre cel mai frecvent întâlnite fobii se numără:

  • fobia de spații închise – claustrofobia;
  • fobia de întuneric;
  • fobia de zbor;
  • fobia de anumite animale și insect (zoofobii – arahnofobia, cinofobia etc.);
  • fobia de doctori și sânge.

Anxietatea de separare

Unii copii sau adulți pot suferi de anxietate de separare atunci când se gândesc la separarea față de casă sau față de familie. Acest tip de anxietate poate împiedica dezvoltarea armonioasă din punct de vedere emoțional, în cazul copiilor.

Mutismul selectiv

Este o tulburare de anxietate manifestată prin incapacitatea unor copii de a vorbi, în anumite situații, cum ar fi la școală sau în public. Acest comportament poate avea urmări negative asupra relațiilor cu grupul de prieteni, cât și asupra performanțele școlare.

Tulburările de anxietate: Diagnostic

Deși nu există un test anxietate care să indice clar prezența unei tulburări, medicul psihiatru specialist va pune acest diagnostic în urma examinării atente din punct de vedere fizic, dar și psihic.

Pentru a exclude alte afecțiuni medicale care ar putea sta la baza simptomelor resimțite, vor fi efectuate anumite analize de sânge. De asemenea, există și anumite chestionare psihologice pe care medicul le poate efectua pentru a identifica nivelul de anxietate. Acesta va discuta cu pacientul despre gândurile avute și comportamentele manifestate.

În anumite cazuri, se poate întâmpla ca, în afară de tulburările de anxietate, persoana respectivă să prezinte și alte tulburări, precum depresia sau dependența de alcool sau droguri, ceea ce poate face diagnosticarea și mai dificilă.

Tratamentul tulburărilor de anxietate

Netratate, tulburările de anxietate presupun riscuri pentru sănătatea și chiar pentru viața unei persoane, astfel că la primele simptome este indicat să fie cerut ajutor medical specializat, care va consta în:

Psihoterapie

Psihoterapia cognitiv-comportamentală se dovedește o formă psihoterapie utilă pentru tratarea tulburările de anxietate. Cu ajutorul psihoterapeutului, persoana respectivă va putea identifica gândurile și comportamentele care favorizează apariția simptomelor anxietății, pentru a transforma modul în care va acționa pe viitor în fața situațiilor stresante.

În acest mod, vor putea fi reluate activitățile pe care acea persoană le-a evitat din cauza anxietății, și astfel viața va reveni la normal.

Medicație

În anumite cazuri, medicul psihiatru poate prescrie administrarea unor medicamente care să amelioreze simptomele anxietății, în funcție de gradul de severitate și de starea de sănătate a unei persoane. Ameliorarea simptomelor poate fi realizată prin administrarea medicamentelor antidepresive, beta-blocantele sau benzodiazepinele.

Alte recomandări pentru gestionarea anxietății

Specialiștii recomandă o serie de schimbări ale stilului de viață, care pot contribui la ameliorarea anxietății zilnice:

  • Un somn odihnitor: importanța unui somn de bună calitate, de cel puțin 7-8 ore pe noapte, este vitală pentru buna funcționare a organismului și pentru ameliorarea stresului și anxietății;
  • Aplicarea unor tehnici de relaxare: la finalul unei zile agitate sau ori de câte ori teama începe să se facă resimțită, este indicat să respirăm profund de câteva ori, să medităm și să practicăm yoga de câteva ori pe săptămână;
  • Sport în mod regulat: specialiștii recomandă să facem mișcare de cel puțin 3 ori pe săptămână și să petrecem timp în aer liber cât mai des, pentru a ne menține buna dispoziție și pentru a reduce simptomele depresiei;
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate: importanța unei alimentații sănătoase, bazată pe legume, fructe, alimente proaspete este la fel de importantă pentru sănătatea organismului nostru și pentru reducerea stresului asociat anxietății;
  • Evitarea excesului de alcool și cofeină și renunțarea la nicotină: aceste substanțe cresc nervozitatea și gradul de iritabilitate, care nu vor face decât să accentueze anxietatea;
  • Menținerea relațiilor cu ceilalți: stabilirea și menținerea relațiilor cu persoanele apropiate contribuie la reducerea simptomelor anxietății;
  • Păstrarea unui jurnal: la finalul zilei, persoanele care suferă de anxietate își pot nota într-un jurnal toate stările și gândurile care declanșează sentimentul de teamă excesivă – specialiștii consideră că identificarea și notarea emoțiilor contribuie la rezolvarea acestora.

Concluzii

Deși anxietatea este o emoție firească în anumite situații, în anumite cazuri, când acest sentiment este exagerat față de factorii declanșatori, vorbim despre apariția unor tulburări de anxietate, care, netratate, vor afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane și o vor împiedica să facă activitățile de zi cu zi.

Tratarea tulburărilor de anxietate, prin intermediul ajutorului medical specializat, îi va permite persoanei respective să își recapete controlul asupra propriei vieți.

Surse:

https://www.nhs.uk/conditions/agoraphobia/

https://www.healthline.com/health/anxiety#_noHeaderPrefixedContent

https://www.nhs.uk/conditions/generalised-anxiety-disorder/

https://www.healthline.com/health/anxiety-prevention

https://www.medicalnewstoday.com/articles/323454

Te confrunți cu anxietate?
Clinica Oana Nicolau este alături de tine, intră în contact cu noi!

2 comments

  1. Cat timp poate dura o tulburare anxioasa?dar o depresie?

    1. Bună ziua,

      Menținerea stărilor de anxietate și depresie depinde de cât repede se hotărește persoana suferindă să meargă la un psihoterapeut după instalarea simptomelor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *