dependenta

Dependența: simptome, cauze și tratament

Atunci când simțim o dorință de necontrolat de a consuma anumite substanțe sau de a face anumite activități, chiar dacă știm că ele au acestea ne provoacă efecte nocive evidente, atât pe plan psihic, cât și fizic, și totuși le săvârșim, atunci putem vorbi despre o dependență. 

În cadrul acestui articol vom discuta despre:

  • Ce este dependența;
  • Tipuri de dependență;
  • Simptome ale dependenței;
  • Sevrajul;
  • Dependență versus abuz;
  • Cauze și factori de risc pentru dependență;
  • Etape ale dependenței;
  • Efecte ale dependenței;
  • Tratamentul dependenței.

Ce este dependența

Dependența reprezintă o problemă serioasă de sănătate și este definită ca o incapacitate psihologică și fizică de a opri consumul anumitor substanțe (droguri, alcoolul, tutun, etc.), sau de a renunța la realizarea anumitor activități (mâncatul compulsiv, jocurile de noroc, etc.), chiar dacă persoana este conștientă că acestea ii fac rău.

Atunci când o persoană suferă de o dependență, ea nu deține controlul deplin asupra acțiunilor sale, iar uneori nu deține niciun fel de control. Pentru a face față realității zilnice, persoana ar avea nevoia satisfacerii urgente a acelei dependențe.

Tipuri de dependență

Dependența fizică

Dependența fizică intervine atunci când organismul simte din ce în ce mai des nevoia de a consuma o anumită substanță, și în cantități din ce în ce mai mari. Creierul se obișnuiește în timp cu substanța respectivă și nu mai reacționează cu aceeași cantitate de plăcere, așa încât doza trebuie crescută treptat, pentru a-și asigura plăcerea constantă. Atunci când  persoana respectivă renunță brusc la substanța ce îi provoacă dependența, se instalează sevrajul. 

Cele mai cunoscute forme de dependență sunt:

  • Dependența de droguri;
  • Dependența de alcool;
  • Dependența de tutun;
  • Dependența de cafea;
  • Dependența de internet;
  • Dependența de jocuri de noroc 
  • Dependența de jocuri video;
  • Dependența de cumpărături;
  • Dependența de mâncare;
  • Dependența de sex;
  • Dependența de sport. 

Cele mai frecvente dependențe sunt de droguri și de alcool. De foarte multe ori ele merg mână în mână, ceea ce îngreunează procesul de recuperare al dependentului.

Dependența psihologică

Putem vorbi despre ea atunci când dorința emoțională sau psihologică pentru o substanță sau un comportament împing persoana spre a obține satisfacția consumului. Dacă persoana întrerupe brusc consumul, se va simți deprimată, neliniștită, va avea insomnii, iar puterea de concentrare va scădea dramatic.

dependenta barbat la bar

Simptome ale dependenței

  • Convingerea că există o nevoie autentică de a consuma o anumită substanță sau de a manifesta un anumit tip de comportament, pentru a putea uita de probleme, pentru a face față realității sau pentru a obține relaxare;
  • Neputința de a renunța la substanța sau la comportamentul ce declanșează dependența;
  • Lipsa de autocontrol;
  • Izolarea față de familie și prieteni;
  • Sentimentul de nepăsare față de muncă sau de studii, și, în consecință, performanțe reduse;
  • Interesul scăzut față de hobby-uri sau activitățile obișnuite, făcute anterior cu plăcere;
  • Furtul de obiecte și vânzarea acestora pentru a satisface dependența;
  • Tentative eșuate de a renunța la acea dependență, însoțite de o stare de agitație;
  • Probleme cu somnul: insomnie sau hipersomnie;
  • Schimbări în comportamentul alimentar, ce conduc la diferențe vizibile de greutate;
  • Comportamente sociale, de relație, ce nu inspiră încredere celorlalți, din cauza eșecurilor repetate de menținere a seriozității și de realizare a promisiunilor făcute;
  • Comportamente iresponsabile: tendința excesiva de asumare a riscurilor, precum conducerea sub influența alcoolului, renunțarea la locul de muncă sau părăsirea locuinței, manifestarea unui comportament agresiv neprovocat față de cei apropiați;
  • Relații tensionate cu familia și prietenii;
  • Lipsa empatiei;
  • Tendința de a genera și păstra secrete față de persoanele apropiate;
  • Respingerea ideii că dependența provoacă probleme;
  • Tendința de a lega prietenii cu persoane care au aceeași dependență sau care sprijină acea dependență, cum ar fi cu furnizorii de droguri.
  • Evaluarea nerealistă, partizană,  a avantajelor și dezavantajelor consumării anumitor substanțe sau manifestării anumitor comportamente;
  • Învinovățirea altor persoane sau a altor elemente decizionale pentru problemele proprii, generate de dependențe;
  • Un nivel crescut de anxietate și tristețe;
  • Sensibilitate crescută și reacții severe la stres, chiar și când este prezent în cantități mici;
  • Dificultăți în a identifica stări emoționale și sentimente, atât pentru sine, cât și pentru ceilalți.

Este important de știut că o persoană care suferă de o dependență nu își va schimba comportamentul, în ciuda conștientizării problemelor cauzate de aceasta.

Sevrajul

Sevrajul reprezintă răspunsul prompt al organismului atunci când o persoană încearcă să renunțe la consumarea substanțelor care au generat dependența, după ce efectul ultimei reprize de consum a trecut. Acesta se caracterizează prin simptome fizice și psihice, care pot deveni paroxistice și extrem de periculoase, cum ar fi:

  • Dureri musculare și articulare;
  • Hipertensiune arterială;
  • Convulsii;
  • Halucinații.
  • Anxietate;
  • Iritabilitate;
  • Tremurături;
  • Senzație de greață;
  • Stări de vomă;
  • Oboseală;
  • Pierderea poftei de mâncare;
  • Insomnie;
  • Depresie;
  • Dureri musculare și articulare;
  • Hipertensiune arterială;
  • Convulsii;
  • Halucinații.

Atenție! Întreruperea bruscă, nesupravegheată medical, a consumului unei substanțe ce a generat dependența, poate fi fatală!

dependenta barbat sta cu capul in maini

Dependență versus abuz de substanță

Abuzul de substanță este diferit de ceea ce înseamnă o dependență. Dacă o persoană consumă frecvent droguri sau alcool, putem spune că face un abuz. 

Pentru a defini o dependență, este necesar să apară nevoia consumului, indiferent dacă persoana își dorește sau nu să consume în acea clipă. 

Abuzul de substanțe poate duce, în timp, la dependență – fie că vorbim de alcool, medicamente, droguri, cafea sau tutun.

De exemplu, o persoană care exagerează cu alcoolul într-o seară anume, poate experimenta atât efectele nocive, cât și pe cele de euforie ale consumului. Totuși, acest comportament de consum nu poate fi definit ca dependență, până când persoana respectivă nu va simți nevoia să consume regulat o cantitate mare de alcool, indiferent de situațiile sociale și de momentele zilei (exemplu: dimineața, când alcoolul i-ar putea afecta activitățile curente).

Unele obiceiuri de consum pot fi asemănătoare dependenței, însă cea din urmă se deosebește de simplul „obicei” prin faptul că apar rapid reacții negative în lipsa „dozei”. De exemplu, o persoană dependentă de cafea, privată de consumul obișnuit, va experimenta simptomele sevrajului, cum ar fi dureri de cap severe și iritabilitate crescută.

O persoană care nu a ajuns încă la starea de dependență,  poate fi influențată pozitiv, în sensul stopării consumului (sau măcar a unui consum moderat, în cazul cafelei, tutunului ori alcoolului) de efectele secundare dăunătoare ale consumului substanței respective. Starea de mahmureală experimentată după o noapte de abuz de alcool poate fi un factor descurajator pentru consumul de alcool. Dacă o persoană a dezvoltat deja o dependență, consumul va fi menținut, în ciuda efectelor nocive și neplăcute.

Cauze și factori de risc pentru dependență 

Exista diferențe importante între modalitățile individuale de procesare ale creierului uman. Unele persoane pot încerca o substanță sau pot experimenta un anumit tip de comportament fără nicio urmare, pe când altele pot dezvolta rapid o dependență. 

Nucleus accumbens este asa numitul centru al plăcerii, din ganglionii bazali, responsabil cu producerea senzațiilor plăcute și cu tendința de a căuta din nou stimulul generator de plăcere.

Aria tegmentală ventrală (ATV) este asociată cu „pofta” sau „craving-ul”, iar neuronii din această zonă gestionează producerea și distribuirea dopaminei, prin așa numitele căi mezolimbice. Acestea sunt circuite nervoase vechi, primitive, moștenite de homo sapiens sapiens de la înaintașii săi. Consumul compulsiv de substanțe duce la modificări funcționale permanente în sistemul mezolimbic al dopaminei. 

Cortexul prefrontal deține un rol important în realizarea autocontrolului și inhibarea comportamentelor nedorite, prin analizarea consecințelor și prin luarea deciziilor raționale. 

La persoanele dependente s-a constatat o reducere – vizibilă imagistic – a volumului cortexului prefrontal, dar și o scădere marcată a activității neuronale la acest nivel. 

Se poate ajunge la dependențe de substanțe și în cazul medicației incorect gestionate în contextul unor tulburări psihice, atunci când se utilizează în exces anumite medicamente.

Factori de risc

  • Factori ereditari –  unele persoane sunt predispuse, în mod biologic, să dezvolte dependențe;
  • Factori de mediu – existența unor membri de familie sau apropiați, care au suferit sau suferă de dependență;
  • Dorința de a se relaxa;
  • Dorința de a se refugia de probleme;
  • Dorința de a atinge performanțe fizice sau mentale considerate de neatins fără consum;
  • Traume suferite;
  • Stresul sau presiunea la locul de muncă;
  • Lipsa unui loc de muncă;
  • O stare financiară precară;
  • Probleme în relația de cuplu;
  • Sentiment de discriminare socioeconomică, etnică, sexuala, religioasa sau rasială.

Dependența poate apărea în viața oricui, indiferent de moment, iar un pas important pentru depășirea ei este înțelegerea cauzelor care au generat-o. 

Etapele dependenței

Dependența se instalează în etape, reacțiile creierului și ale corpului fiind diferite în funcție de aceste etape. Cele patru etape ale dependenței sunt:

  • Experimentarea: testarea unei substanțe sau a unei activități din curiozitate;
  • Contextul social sau obișnuința: consumul unei substanțe sau angajarea în anumite comportamente sau situații din motive sociale, pentru a trăi apartenența la un anumit grup;
  • Riscul: consumul de substanță sau manifestarea unor comportamente într-un mod extrem, fără a ține cont de consecințe;
  • Dependența: consumul de substanță sau manifestarea unor comportamente zilnice multiple, în ciuda oricăror consecințe negative prezente, deja instalate sau doar a unora posibile. 

Efectele dependenței

O dependență afectează grav atât starea fizică, cât și psihică, și interferează cu toate aspectele vieții unei persoane. Pe măsură ce aceasta se accentuează, satisfacerea nevoii resimțite devine mai importantă decât orice alte activități, cândva normale și dezirabile.

Cei care se confruntă cu o dependență sunt predispuși să treacă prin perioade de consum mai intens sau mai puțin intens, însă dependențele se agravează în timp și influențează în mod permanent starea de sănătate a persoanei și starea sa socioeconomică.

Mai mult, dependența are un impact negativ uriaș atât asupra persoanei vizate, cât și asupra celor din jur.

Efecte pe termen scurt ale dependenței

  • Deteriorarea sănătătii fizice – greață, dureri, probleme cu somnul, creșterea sau pierderea în greutate, etc.;
  • Probleme în relațiile personale;
  • Probleme la locul de muncă;
  • Probleme financiare.

Efecte pe termen lung ale dependenței

  • Probleme grave ale stării de sănătate fizică: infecții, accidente, apariția unor boli cronice, HIV/SIDA, leziuni neurologice adesea ireversibile, boli cardiovasculare;
  • Probleme legate de starea de sănătatea mentală: stres, depresie, anxietate, paranoia, psihoză;
  • Probleme de comportament: tendința către dezvoltarea unor comportamente antisociale (furturi, violență), cu riscuri de sancțiuni cu închisoarea, izolare.

Dependența poate conduce la sinucidere sau moarte accidentală.

Orice tip de dependență aduce prejudicii evidente, directe sau indirecte, atât persoanei în cauză, cât și celorlalți.

Tratamentul dependenței

Dependența poate fi tratată prin ajutor medical specializat, în toate etapele ei, mai ales în sevraj, pentru a diminua riscurile legate de acesta. 

Primul pas către recuperare este recunoașterea faptului că o anumită substanță sau comportament au devenit o problemă ce afectează calitatea vieții. 

Acest aspect poate fi evidențiat prin efectele negative pe care dependenta le are asupra performanțelor profesionale, la locul de muncă, dar și pe plan social, în relațiile cu ceilalți.

Așadar, odată ce o persoană recunoaște impactul negativ al dependenței asupra vieții sale, este important să afle de și să folosească opțiunile de tratament disponibile și potrivite. În continuare, cel de-al doilea pas este vizita la medic și la un cabinet de psihoterapie.

Tratamentul poate include:

  • Terapie comportamentală, terapie de grup;
  • Medicație generală;
  • Medicație pentru tratarea unor comorbidități de ordin psihologic / psihiatric, dacă ele există, precum depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, tulburarea borderline, etc;
  • Supraveghere îndelungată pentru a reduce riscul de recidivă;
  • Internarea în centre specializate (dezintoxicare sau dezalcoolizare) pentru tratarea complicațiilor grave ale dependenței, precum sevrajul, dar și pentru prevenirea recidivei;
  • Apelarea la comunitățile de sprijin;
  • Coordonarea și monitorizarea tratamentului în mod continuu.

Tratamentul poate fi complicat și de lungă durată. Tratamentul dependențelor este personalizat și necesită adesea sprijinul familiei și al persoanelor apropiate. Toate tipurile de dependență sunt tratabile. Cele mai bune scheme de tratament sunt unele complexe, pentru că dependența afectează toate aspectele vieții unei persoane.

Opțiunile de tratament recomandate depind de mai multe aspecte, precum tipul, gravitatea, stadiul dependenței, dar și de efectele pe care le are aceasta asupra persoanei în cauză. De exemplu, medicul va include în schema de tratament inclusiv medicația ce se adresează complicațiilor fizice apărute, cum ar fi boala hepatică, în cazul dependenței de alcool sau problemele respiratorii în cazul dependenței de tutun.

În majoritatea cazurilor, tratamentul administrat include o combinație de metode, din care nu lipsesc medicația, psihoterapia și grupurile de sprijin.

dependenta psihoterapie de grup

Ce poți face atunci când cei dragi se luptă cu dependența?

  • Vinovăția și învinovățirea sunt toxice. Dependența este o boală. Ai învinovăți pe cineva care este bolnav de diabet , de exemplu? Prezintă-i cu calm și răbdare argumentele tale, soluții de tratament și pregătește-te să nu le accepte cu ușurință.
  • Dependența, tentativele eșuate de renunțare, pierderea respectului față de propria persoană și lipsa posibilității de a vedea orice perspectivă dincolo de adicție, aduc bolnavul într-o zonă fără speranță. Singura realitate pe care o știu este cea care conține substanța. Oferă-le un scenariu optimist care nu implică adicția, un scenariu la care pot spera.
  • Prezintă-i riscurile, însă nu te axa pe răul pe care dependența lui l-a produs. Chiar dacă nu îți recunoaște, cel mai probabil se simte deja, la rândul lui, vinovat și neputincios.
  • Dincolo de toate acestea, decizia definitivă de a căuta ajutor aparține celui bolnav. Tot ce poți face este să îi oferi suport și direcție. Nu îl poți forța. Aceasta este responsabilitatea lui. Forțându-l, nu vei face decât să reîntărești relația cu substanța.

Concluzii

Tratarea unei dependențe este un proces foarte complex, iar sprijinul acordat de către ceilalți are un rol crucial în procesul de recuperare; familia, prietenii, alte persoane care suferă de același tip de dependență, toți sunt utili și importanți în recuperare. Împărtășirea poveștii personale cu alte persoane care trec printr-o situație similară poate fi de mare ajutor.

În acest fel, șansele ca schema de tratament să fie respectată cresc simțitor, iar persoana care luptă să iasă dintr-o dependență va putea mai ușor să evite contextele declanșatoare.

Dacă observați la persoanele din jur sau la dumneavoastră semne ale unei dependenței, cereți urgent ajutor specializat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *