Depresia postnatală – cauze și soluții

După naștere, mamele pot experimenta o varietate de emoții, de la devotament, bucurie și fericire, până la confuzie, tristețe sau îngrijorare. Dacă aceste sentimente sunt accentuate, pe termen lung, și afectează viața mamei și îngrijirea corespunzătoare a copilului, există riscul dezvoltării unei depresii post-natale, afecțiune care necesită tratament specializat.

În acest articol vom descrie:

  • Ce este depresia postnatală?
  • Simptomele depresiei postnatale;
  • Psihoza postnatală;
  • Cauzele depresiei postnatale;
  • Depresia postnatala la bărbați;
  • Diagnosticarea și tratamentul depresiei postnatale;
  • Recomandări pentru tratarea depresiei postnatale;
  • Prevenția depresiei postanatale.

Ce este depresia postnatală?

Depresia propriu-zisă este o afecțiune medicală frecventă, responsabilă pentru provocarea unui sentiment accentuat de tristețe și lipsa interestului față de activitățile preferate. Astfel, persoana respectivă se izolează și refuză să își trăiască viața în mod normal, ceea ce îi afectează atât viața personală, cât și cea profesională.

Depresia postnatală (denumită și depresia după naștere sau depresia postpartum) afectează femeile care au născut și este o afecțiune frecvent întâlnită.  Sentimentele și reacțiile resimțite de mamă sunt asociate cu schimbările hormonale care au loc în organism după naștere.

Deși este normal ca, odată cu venirea unui nou membru al familiei, mama să resimtă o nesiguranță și o tristețe (stare denumită „baby blues”), femeile care nasc și se luptă cu tristețe, anxietate sau îngrijorare timp de mai multe săptămâni sau chiar o perioadă mai îndelungată, pot avea depresie postnatală.

Așadar, dacă starea de baby blues este destul de frecvent întâlnită la majoritatea femeilor după naștere și trece netratată în primele zile sau săptămâni, depresia postnatală este o afecțiune mai serioasă și necesită ajutor specializat.

În timp ce o simplă nesiguranță tinde să treacă repede, depresia postnatală poate fi de lungă durată și poate afecta sever capacitatea unei femei de face anumite activități zilnice.

Acest tip de depresie este rezultatul unor schimbări biologice, emoționale și comportamentale prin care trece o femeie după naștere, care duc la epuizare, apariția unui sentiment de neîncredere și neputință, acestea fiind aspecte care afectează modul în care mama se îngrijește pe ea însăși și pe copil.

Simptomele depresiei postnatale

Similar cu alte tipuri de depresie, depresia postnatală are simptome precum:

  • Senzație de confuzie sau deprimare în majoritatea timpului, care se întinde pe câteva săptămâni sau mai mult;
  • Un sentiment de îndepărtare și respingere față de familie și prieteni;
  • Pierderea interesului pentru activități obișnuite;
  • Schimbări ale obiceiurile de alimentație;
  • Tulburări ale somnului;
  • Senzație de oboseală în cea mai mare parte a zilei;
  • Senzație de furie sau iritabilitate;
  • Sentiment de vinovăție;
  • Dureri de cap, de stomac, vedere încețoșată;
  • Stare de epuizare, copleșire;
  • Izbucnire în plâns în mod necontrolat;
  • Sentimente de anxietate, îngrijorare, atacuri de panică, gânduri negative.

Simptomele depresiei postnatale pot începe în primele zile după naștere, însă, uneori, acestea pot începe inclusiv la câteva luni de la naștere.

Depresia postnatală a mamei afectează întrega familie: de la tatăl copilului, care va fi, de asemenea, predispus la episoade de depresie viitoare, și până la copil, care va prezenta riscul de a dezvolta probleme cu somnul, mâncatul, va plânge mai mult ca de obicei și va avea întârzieri în dezvoltarea limbajului.

Psihoza postnatală

Aceasta este o afecțiune rară, care se dezvoltă, de obicei, în prima săptămână după naștere, având simptome severe, precum:

  • Confuzie și dezorientare;
  • Gânduri obsesive legate de copil;
  • Halucinații;
  • Schimbări bruște ale dispoziției;
  • Agresivitate fără un motiv aparent;
  • Limbaj dezorganizat;
  • Agitație excesivă, un nivel de energie exagerat;
  • Paranoia;
  • Comportamente riscante care pot pune în pericol viața mamei și a copilului, necesitând tratament imediat: gânduri suicidare și intenții de autovătămare.

Este important de menționat că, în cazul psihozei postnatale, pentru că pot apărea gânduri suicidare, intenții de autovătămare sau impulsul de a-i face rău copilului, este vital să fie cerut ajutor medical specializat de urgență, care va consta în spitalizare și medicamente antipsihotice.

Cauzele depresiei postnatale

În principiu, aceasta poate apărea în urma schimbărilor hormonale survenite în organism odată cu nașterea: nivelurile de estrogen și progesteron (hormonii reproductivi feminini) cresc de 10 ori în timpul sarcinii, apoi, după naștere, acestea scad brusc. Mai exact, la 3 zile după naștere, nivelul acestora scade la valoarea anterioară sarcinii.

Totuși, depresia postnatală poate fi cauzată și de anumiți factori de risc declanșatori:

  • Femeile cu un istoric medical de depresie și alte afecțiuni psihice (precum tulburare bipolară) se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta depresie postnatală;
  • Experiențe anterioare traumatice;
  • Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni;
  • Tulburări și privare de somn;
  • Probleme de sănătate ale copilului;
  • Dacă sarcina a fost nedorită;
  • Factori de stres emoționali, incluzând probleme financiare, schimbărea locului de muncă, lipsa sprijinului din partea familiei sau a partenerului etc.;
  • Conflicte cu partenerul;
  • Existența unui stil de viață nesănătos;
  • Abuz de alcool și droguri;
  • Probleme de sănătate preexistente.

Deși unele femei sunt mai predispuse să dezvolte depresie postnatală, această afecțiune poate afecta pe oricine, inclusiv femeile care au o sarcină normală și dau naștere unui copil sănătos.

Depresia postnatala la bărbați

Depresia postnatală poate apărea și la proaspeții tați (fiind denumită depresie paternă postpartum), care pot experimenta aceleași simptome de care suferă și femeile cu acest tip de depresie:

  • Tristețe accentuată;
  • Anxietate;
  • Stare de epuizare;
  • Tulburări ale alimentației și somnului etc.

De asemenea, tații tineri, cu istoric medical de depresie, care au probleme în relație sau probleme financiare, sunt cei mai expuși riscului de depresie postnatală. Această afecțiune poate avea același efecte negative asupra relației de cuplu și asupra dezvoltării copilului ca și în cazul depresiei postnatale de care suferă mama.

Diagnosticarea și tratamentul depresiei postnatale

Dacă simptomele depresiei se întind pe mai multe săptămâni sau luni și mai ales dacă mama experimentează stări și gânduri care i-ar putea pune propria viață și pe cea a copilului în pericol, este recomandat să fie cerut ajutor medical specializat, cât mai rapid. Diagnosticul de depresie postnatală poate fi pus de către un medic psihiatru, odată evaluate simptomele și starea mamei.

Tratamentul depresiei postnatale:

Răspunsul la întrebarea „când trece depresia postnatală” depinde de momentul la care mama se decide să apeleze la ajutor specializat, însă vestea bună este că acest tip de depresie poate fi tratat, cu ajutorul specialiștilor, prin:

Psihoterapie

Psihoterapia cognitiv-comportamentală

Este utilă în tratarea depresiei postnatale. Aceasta este una dintre cele mai utilizate forme de terapie, datorită rezultatelor pozitive avute în cazul problemelor emoționale și comportamentale pe care le pot experimenta oamenii.

Acest tip de terapie combină două terapii: cea cognitivă și cea comportamentală. În cadrul orelor de terapie cognitiv-comportamentale, psihoterapeutul va pune accentul pe tehnicile de transformare a gândurilor și comportamentelor. Terapia se bazează pe principiul conform căruia modul în care se poartă o persoană este determinat de gândurile sale și de modul în care interpretează realitatea și situațiile imediate, fie pozitiv, fie negativ.

Astfel, prin intermediul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, proaspăta mamă va învăța cum să își identifice și să își gestioneze gândurile, sentimentele și comportamentul, cum să rezolve problemele care vor apărea, cum să seteze obiective realiste și cum să răspundă situațiilor într-un mod pozitiv. De asemenea, în anumite cazuri, pot fi recomandate și terapia de familie sau terapia de cuplu.

Terapie electroconvulsivă

Este recomandată în cazul depresiei postnatale severe și în cazul psihozei postnatale, dacă simptomele nu pot fi ameliorate prin intermediul medicației. Acest tip de terapie este caracterizat de administrarea unor șocuri electrice pentru a induce convulsii, cu scopul de a produce schimbări ale neurotransmițătorilor de la nivelul creierului, responsabili pentru simptomele psihozei.

Administrația medicației

De asemenea, în anumite cazuri, poate fi nevoie și de administrarea medicației, la recomandarea medicului. Antidepresivele se pot dovedi utile pentru ameliorarea stării de neputință, agitație, insomnii și tristețe accentuată.

În cazul psihozei postnatale, medicul va recomanda medicamente antipsihotice și benzodiazepine.

Totuși, este important de menționat că medicamentele antidepresive pot avea efecte adverse, precum:

  • Gură uscată;
  • Greață;
  • Amețeală;
  • Dureri de cap;
  • Insomnii;
  • Stare de neliniște;
  • Oboseală accentuată;
  • Fluctuații ale greutății;
  • Transpirație;
  • Probleme cu sistemul digestiv;
  • Constipație;
  • Scăderea libidoului;
  • Accentuarea anxietății;
  • Tremurături.

Este foarte important ca, pe durata tratamentului, medicul să monitorizeze răspunsul organismului și să decidă ce este de făcut în continuare. Medicația nu trebuie întreruptă brusc, fără avizul medicului, pentru că poate fi provocat sindromul de sevraj, care va înrăutăți simptomele depresiei postanatale.

Recomandări pentru tratarea depresiei postnatale

Modificările stilului de viață pot, de asemenea, ajuta la ameliorarea anumitor simptome ale depresiei postnatale. Următoarele strategii vă pot ajuta să gestionați stresul apărut după naștere:

  • Un somn odihnitor: aceasta este una din principalele probleme apărute odată cu venirea pe lume a nou-născutului – mama se trezește des pentru a hrăni copilul, iar astfel calitatea somnului are de suferit. Însă, cu ajutorul partenerului sau al familiei, mama se poate odihni mai bine pe timpul zilei;
  • Practicarea mișcării: chiar dacă este mai dificil ca o proaspătă mamă să facă mișcare imediat după naștere, sunt indicate plimbări în aer liber cât mai des;
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate, sănătoase, dar și necesare, având în vedere că tot ceea ce mănâncă mama ajunge în laptele matern;
  • Evitarea cafeinei, alcoolului, nicotinei și a altor substanțe cu potențial nociv asupra sănătății mamei, dar și a copilului;
  • Setarea unor obiective realiste: este important ca, după naștere, proaspăta mama să nu pună presiune pe ea însăși și să își seteze obiective realiste, în funcție de posibilități;
  • Evitarea izolării: pentru gestionarea depresiei postnatale, sunt foarte importante sprijinul și înțelegerea din partea partenerului, a familiei și a prietenilor;
  • Timp liber și pauze: este important ca proaspăta mama să aibă un spațiu personal, în care să poată avea grijă de ea însăși și să facă un alt tip de activitate, în afară de îngrijirea copilului;
  • Adresarea unor grupuri de sprijinire a mamelor, cu care femeia ar putea împărtăși aceleași îngrijorări.

În cazul depresiei paterne postanatale, tratamentul constă, de asemenea, în apelarea la consiliere psihologică, psihoterapie de grup, apartenența la anumite grupuri de sprijin și petrecerea timpului liber alături de persoane dragi.

În plus, la fel ca în cazul femeilor care suferă de depresie postnatală, și în cazul bărbaților este indicat să fie menținută o alimentație sănătoasă, să facă mișcare de cel puțin trei ori pe săptămână și să se odihnească. În cazul în care simptomele depresiei nu se ameliorează și devin din ce în ce mai severe, este recomandat ca tații să se adreseze medicului pentru o diagnosticare corectă și un tratament adecvat. De menționat este și rolul important al comunicării cu cei din jur.

Prevenția depresiei postanatale

În cazul în care ați mai suferit în trecut de depresie, este indicat să informați medicul dacă intenționați să rămâneți însărcinată sau imediat după ce ați aflat că sunteți însărcinată. În timpul sarcinii, specialistul va monitoriza simptomele și poate recomanda începerea terapiei.

De asemenea, după naștere, medicul poate recomanda un control postpartum pentru a vedea dacă există simptome de depresie.

Cu cât diagnosticul de depresie postanatală este pus mai devreme, cu atât tratamentul poate începe mai devreme. În plus, dacă ați mai trecut printr-o depresie potnatală în trecut, medicul vă poate recomanda tratament imediat după naștere.

Concluzii

Rolul de mama poate fi epuizant pe măsură ce încercați să păstrați un echilbru între îngrijirea pentru propria persoană și cea pentru copil (și, eventual, alți copii și membri ai familiei). Acest lucru poate fi greu, obositor și copleșitor.

După naștere, este normal ca mama să se confrunte cu un sentiment de tristețe și neputință, însă în momentul în care aceste simptome persistă și se accentuează, există riscul apariției depresiei postnatale. Dacă vă confruntați cu simptome precum anxietatea, grija excesivă, iritabilitatea crescută, vă puteți simți chiar vinovată sau rușinată, este posibil să suferiți de depresie postnatală.

Aceasta este o afecțiune serioasă care trebuie tratată, pentru a nu afecta viața mamei, a copilului, precum și starea de bine a familiei. Împărtășirea gândurilor și a sentimentelor cu un profesionist vă va ajuta să faceți schimbări importante, care vor avea impact asupra stării de bine necesare atunci când vine pe lume un nou membru.

Este important ca partenerul sau familia să recunoască apariția simptomelor de depresie postnatală și să recomande ajutor medical specializat. De asemenea, aceștia trebuie să încurajeze proaspăta mama să vorbească despre gândurile și simptomele apărute cu un specialist și să îi ofere ajutor cu creșterea copilului.

Surse: https://www.healthline.com/health/depression/postpartum-depression#symptoms

https://www.webmd.com/depression/guide/postpartum-depression

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/postpartum-depression/diagnosis-treatment/drc-20376623

https://www.medicalnewstoday.com/articles/237109

https://www.nimh.nih.gov/health/publications/perinatal-depression/index.shtml

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *