← Înapoi la Blog

13 min

Depresia postnatală – cauze și soluții

Depresia postnatală – cauze și soluții

Depresia postnatală este o afecțiune des întâlnită, care afectează aproximativ una din opt femei. Numită și depresia după naștere sau depresia postpartum, ea indică prezența unor stări de neliniște, tristețe și confuzie din partea mamei, care se  prelungesc pe o perioadă mare de timp. Chiar dacă multe femei simt fericire și devotament, combinate cu stări de îngrijorare sau oboseală, este foarte important să observăm dacă stările negative influențează capacitatea femeii de a-și desfășura activitățile zilnice, de a se îngriji pe sine și pe copilul său. Dacă observăm gravitatea situației și acționăm la timp, suferința și potențialele consecințe ale acesteia pot fi evitate. Pentru a ajuta la acest lucru, vom vorbi în articolul de față despre următoarele:

Ce este depresia postnatală?

O anumită stare de nesiguranță și tristețe (stare denumită „baby blues”) este normală din partea ambilor părinți atunci când un nou membru intră în familie. Ea trece netratată în primele zile sau săptămâni, în vreme ce depresia postnatală prezintă stări de anxietate, epuizare, neîncredere sau neputință care se prelungesc și pot apărea chiar la câteva luni după naștere. 

Deoarece femeile sunt deseori portretizate în spațiul public ca având un „spirit matern înnăscut”, ca fiind responsabile și capabile să facă mai multe lucruri deodată, ele se pot simți rușinate de sentimente de confuzie pe care ar trebui să le considerăm firești. Întrucât un copil schimbă o bună parte din viața avută până atunci, este normal ca proaspăta mamă să simtă că realitatea s-a schimbat, să-și facă griji pentru viitorul ei și-al copilului și să se întrebe cum se va adapta la noile schimbări. Dar dacă aceasta nu simte că poate verbaliza emoțiile simțite, de teama de a fi considerată „o mamă rea”, situația se poate agrava. În plus, schimbările hormonale ce au loc în organism, precum și alte cauze ce nu țin nici măcar de mamă sau biologia ei, pot determina depresia postnatală.

Simptomele depresiei postnatale

Similar cu alte tipuri de depresie, depresia postnatală are simptome precum:

  • Senzație de confuzie sau deprimare în majoritatea timpului, care se întinde pe câteva săptămâni sau mai mult;
  • Un sentiment de îndepărtare și respingere față de familie și prieteni;
  • Pierderea interesului pentru activități obișnuite;
  • Schimbări ale obiceiurilor de alimentație;
  • Tulburări ale somnului;
  • Senzație de oboseală în cea mai mare parte a zilei;
  • Senzație de furie sau iritabilitate;
  • Sentiment de vinovăție;
  • Dureri de cap, de stomac, vedere încețoșată;
  • Stare de epuizare, copleșire;
  • Izbucnit în plâns în mod necontrolat;
  • Sentimente de anxietate, îngrijorare, atacuri de panică, gânduri negative.

Depresia postnatală a mamei afectează întreaga familie: de la tatăl copilului, care va fi, de asemenea, predispus la episoade de depresie viitoare, și până la copil, care va prezenta riscul de a dezvolta probleme cu somnul, mâncatul, va plânge mai mult ca de obicei și va avea întârzieri în dezvoltarea limbajului.

Depresia postnatală la bărbați

Depresia postnatală

Depresia postnatală poate apărea și la proaspeții tați (fiind denumită depresie paternă postpartum), care pot experimenta simptome similare cu cele resimțite de mame:

  • Tristețe accentuată;
  • Anxietate;
  • Stare de epuizare;
  • Neputință;
  • Sentimentul că familiei și copilului le-ar fi mai bine fără el;
  • Tulburări ale alimentației și somnului;
  • Abuzul de substanțe;
  • Izolare de familie și apropiați;
  • Dureri de cap sau dureri lipsite de o cauză aparentă;
  • Gânduri de autovătămare sau suicid.

Bărbații, simțind că partenera și copilul primesc sau trebuie să primească mai multă atenție în acele momente, pot fi reticenți în a-și exprima sentimentele. Mai ales tații tineri, cu istoric medical de depresie, care au probleme în relație sau probleme financiare, sunt expuși riscului de depresie postnatală. Această afecțiune poate avea aceleași efecte negative asupra relației de cuplu și asupra dezvoltării copilului ca și în cazul depresiei postnatale de care suferă mama.

Cauzele depresiei postnatale

Depresia postnatală

Schimbările survenite în dinamica familiei pot cauza sentimente de anxietate și confuzie, dar cauzele depresiei postnatale sunt mai profunde de atât. În principiu, aceasta poate apărea în urma schimbărilor hormonale survenite în organism odată cu nașterea: nivelurile de estrogen și progesteron (hormonii reproductivi feminini) cresc de 10 ori în timpul sarcinii, iar după naștere, acestea scad brusc. Mai exact, la 3 zile după naștere, nivelul acestora scade la valoarea anterioară sarcinii.

Totuși, depresia postnatală poate fi cauzată și de anumiți factori de risc declanșatori:

  • Femeile cu un istoric medical de depresie și alte afecțiuni psihice (precum tulburare bipolară) se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta depresie postnatală;
  • Experiențe anterioare traumatice;
  • Un nivel scăzut de hormoni tiroidieni;
  • Tulburări și privare de somn;
  • Probleme de sănătate ale copilului;
  • Dacă sarcina a fost nedorită;
  • Factori de stres emoționali, incluzând probleme financiare, schimbarea locului de muncă, lipsa sprijinului din partea familiei sau a partenerului etc.;
  • Conflicte cu partenerul;
  • Existența unui stil de viață nesănătos;
  • Abuz de alcool și droguri;
  • Probleme de sănătate preexistente.

Deși unele femei sunt mai predispuse să dezvolte depresie postnatală, această afecțiune poate afecta pe oricine, inclusiv femeile care au o sarcină normală și dau naștere unui copil sănătos.

Psihoza postnatală

Aceasta este o afecțiune rară, care se dezvoltă, de obicei, în prima săptămână după naștere, având simptome severe, precum:

  • Confuzie și dezorientare;
  • Gânduri obsesive legate de copil (cum ar fi că este copilul altei familii);
  • Halucinații;
  • Schimbări bruște ale dispoziției;
  • Agresivitate fără un motiv aparent;
  • Limbaj dezorganizat;
  • Agitație excesivă, un nivel de energie exagerat;
  • Paranoia;
  • Comportamente riscante care pot pune în pericol viața mamei și a copilului, necesitând tratament imediat: gânduri suicidare și intenții de autovătămare.

Este important de menționat că, în cazul psihozei postnatale, pentru că pot apărea gânduri suicidare, intenții de autovătămare sau impulsul de a-i face rău copilului, este vital să fie cerut ajutor medical specializat de urgență, care va consta în spitalizare și medicamente antipsihotice.

Diagnosticarea depresiei postnatale

Depresia postnatală

Dacă vă confruntați cu simptome din cele prezentate mai sus sau știți pe cineva care se confruntă cu ele, primul pas este contactarea medicului de familie. Acesta vă va adresa o serie de întrebări care să-l ajute să-și formeze o opinie și vă va recomanda un medic psihiatru, în caz că e nevoie. Doar psihiatrul poate pune diagnosticul de depresie postnatală, în situațiile în care simptomele se întind pe o perioadă de mai multe săptămâni sau luni, iar gândurile și stările mamei îi pot pune în pericol pe ea și pe copilul ei.

Unele femei pot combate depresia postpartum prin simple ajustări ale stilului de viață, în vreme ce alte femei au nevoie de o intervenție medicală mai complexă. Indiferent de tratamentul sugerat, este important să ne amintim că depresia postpartum este, în esență, o problemă chimică, iar dacă nu puteți îmbunătăți simptomele fără asistență medicală, NU este un eșec personal.

Tratamentul depresiei postnatale

Depresia postnatală

Răspunsul la întrebarea „când trece depresia postnatală” depinde de momentul la care mama se decide să apeleze la ajutor specializat, însă vestea bună este că acest tip de depresie poate fi tratat, cu ajutorul specialiștilor, prin: psihoterapie, administrarea medicației sau terapie electroconvulsivă. 

Psihoterapia cognitiv-comportamentală

Această terapie este foarte utilă în tratarea depresiei postnatale. Ea este una dintre cele mai utilizate forme de terapie, datorită rezultatelor pozitive avute în cazul problemelor emoționale și comportamentale pe care le pot experimenta oamenii.

Acest tip de terapie combină două terapii: cea cognitivă și cea comportamentală. În cadrul orelor de terapie cognitiv-comportamentale, psihoterapeutul va pune accentul pe tehnicile de transformare a gândurilor și comportamentelor. Terapia se bazează pe principiul conform căruia modul în care se poartă o persoană este determinat de gândurile sale și de modul în care interpretează realitatea și situațiile imediate. Un mod de a gândi pozitiv determină comportamente benefice pentru individ, în vreme ce o perspectivă negativă îi afectează viața, dar modul de a vedea lumea poate fi schimbat doar prin înțelegerea motivelor pentru care  omul se simte rău în primul rând.

Astfel, prin intermediul psihoterapiei cognitiv-comportamentale, proaspăta mamă va învăța cum să își identifice și să își gestioneze gândurile, sentimentele și comportamentul, cum să rezolve problemele care vor apărea, cum să seteze obiective realiste și cum să răspundă situațiilor într-un mod pozitiv. De asemenea, în anumite cazuri, pot fi recomandate și terapia de familie sau terapia de cuplu.

Administrația medicației

De asemenea, în anumite cazuri, poate fi nevoie și de administrarea medicației, la recomandarea medicului. Antidepresivele se pot dovedi utile pentru ameliorarea stării de neputință, agitație, insomnii și tristețe accentuată.

În cazul psihozei postnatale, medicul va recomanda medicamente antipsihotice și benzodiazepine.

Totuși, este important de menționat că medicamentele antidepresive pot avea efecte adverse, precum:

  • Gură uscată;
  • Greață;
  • Amețeală;
  • Dureri de cap;
  • Insomnii;
  • Stare de neliniște;
  • Oboseală accentuată;
  • Fluctuații ale greutății;
  • Transpirație;
  • Probleme cu sistemul digestiv;
  • Constipație;
  • Scăderea libidoului;
  • Accentuarea anxietății;
  • Tremurături.

Este foarte important ca, pe durata tratamentului, medicul să monitorizeze răspunsul organismului și să decidă ce este de făcut în continuare. Medicația nu trebuie întreruptă brusc, fără avizul medicului, pentru că poate fi provocat sindromul de sevraj, care va înrăutăți simptomele depresiei postnatale.

Terapie electroconvulsivă

Este recomandată în cazul depresiei postnatale severe și în cazul psihozei postnatale, dacă simptomele nu pot fi ameliorate prin intermediul medicației. Acest tip de terapie este caracterizat de administrarea unor șocuri electrice pentru a induce convulsii, cu scopul de a produce schimbări ale neurotransmițătorilor de la nivelul creierului, responsabili pentru simptomele psihozei.

Recomandări pentru tratarea depresiei postnatale

Depresia postnatală

Modificările stilului de viață pot, de asemenea, ajuta la ameliorarea anumitor simptome ale depresiei postnatale. Următoarele strategii vă pot ajuta să gestionați stresul apărut după naștere:

  • Un somn odihnitor: aceasta este una din principalele probleme apărute odată cu venirea pe lume a nou-născutului – mama se trezește des pentru a hrăni copilul, iar astfel calitatea somnului are de suferit. Însă, cu ajutorul partenerului sau al familiei, mama se poate odihni mai bine pe timpul zilei;
  • Practicarea mișcării: chiar dacă este mai dificil ca o proaspătă mamă să facă mișcare imediat după naștere, sunt indicate plimbări în aer liber cât mai des;
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate, sănătoase, dar și necesare, având în vedere că tot ceea ce mănâncă mama ajunge în laptele matern;
  • Evitarea cafeinei, alcoolului, nicotinei și a altor substanțe cu potențial nociv asupra sănătății mamei, dar și a copilului;
  • Setarea unor obiective realiste: este important ca, după naștere, proaspăta mama să nu pună presiune pe ea însăși și să își seteze obiective realiste, cerând ajutor atunci când are nevoie;
  • Evitarea izolării: pentru gestionarea depresiei postnatale, sunt foarte importante sprijinul și înțelegerea din partea partenerului, a familiei și a prietenilor;
  • Timp liber și pauze: este important ca proaspăta mamă să aibă un spațiu personal în care să poată avea grijă de ea însăși și să facă un alt tip de activitate în afară de îngrijirea copilului;
  • Adresarea unor grupuri de sprijinire a mamelor, cu care femeia ar putea împărtăși aceleași îngrijorări.

Pe lângă toate aceste strategii de gestionare a stresului, este important să nu puneți la suflet comentariile altor persoane, legate de greutatea și aspectul copilului sau al dumneavoastră, despre cât timp le-a luat lor să-și revină sau cum au făcut „mai bine”. Aceste păreri au, de obicei, intenții bune în spate, doar că mulți oameni nu realizează că starea sensibilă în care se află noii părinți îi poate predispune la a gândi excesiv sensul anumitor cuvinte.

Întrucât și bărbații trec prin depresie postnatală, tratamentul constă, de asemenea, în apelarea la consiliere psihologică, psihoterapie de grup, apartenența la anumite grupuri de sprijin și petrecerea timpului liber alături de persoane dragi.

În plus, la fel ca în cazul femeilor care suferă de depresie postnatală, și în cazul bărbaților este indicat să fie menținută o alimentație sănătoasă, să facă mișcare de cel puțin trei ori pe săptămână și să se odihnească. În cazul în care simptomele depresiei nu se ameliorează și devin din ce în ce mai severe, este recomandat ca tații să se adreseze medicului pentru o diagnosticare corectă și un tratament adecvat. De menționat este și rolul important al comunicării cu cei din jur.

Prevenția depresiei postnatale

Depresia postnatală

În cazul în care ați mai suferit în trecut de depresie, este indicat să informați medicul dacă intenționați să rămâneți însărcinată sau imediat după ce ați aflat că sunteți însărcinată. În timpul sarcinii, specialistul va monitoriza simptomele și poate recomanda începerea terapiei.

De asemenea, după naștere, medicul poate recomanda un control postpartum pentru a vedea dacă există simptome de depresie.

Cu cât diagnosticul de depresie postnatală este pus mai devreme, cu atât tratamentul poate începe mai devreme. În plus, dacă ați mai trecut printr-o depresie postnatală în trecut, medicul vă poate recomanda tratament imediat după naștere.

Concluzii

Rolul de mamă poate fi epuizant pe măsură ce încercați să păstrați un echilibru între îngrijirea pentru propria persoană și cea pentru copil (și, eventual, alți copii și membri ai familiei). Acest lucru poate fi greu, obositor și copleșitor.

După naștere, este normal ca mama să se confrunte cu un sentiment de tristețe și neputință, însă în momentul în care aceste simptome persistă și se accentuează, există riscul apariției depresiei postnatale. 

Aceasta este o afecțiune serioasă care trebuie tratată, pentru a nu afecta viața mamei, a copilului, precum și starea de bine a familiei. Împărtășirea gândurilor și a sentimentelor cu un profesionist vă va ajuta să faceți schimbări importante, care vor avea impact asupra stării de bine necesare atunci când vine pe lume un nou membru.

Este important ca partenerul sau familia să recunoască apariția simptomelor de depresie postnatală și să recomande ajutor medical specializat. De asemenea, aceștia trebuie să încurajeze proaspăta mama să vorbească despre gândurile sale și să îi ofere ajutor cu creșterea copilului.

Terapeut specializat pe acest subiect

Terapeut specializat pe acest subiect

Teodora Alexandrescu

Psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală

Despre autor

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie.

Programează-te acum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termenii si Conditiile din Politica de Confidentialitate.