Viziteaza-ne
George Georgescu 46
Calea Floreasca 169A
Program
L-V: 9-22 & S: 9-15

Te rugam sa citesti noile norme privind protectia datelor tale disponibile la linkul de mai jos. Protectia datelor tale

GDPR
burnout

Despre epuizarea la muncă și efectul burnout

Având în vedere mediul ultra-competitiv în care multe persoane activează, efectul burnout este din ce în ce mai comun la nivel mondial. Șansele sunt mari ca fiecare profesionist să aibă măcar un contact tangențial cu burnout-ul, fie că a fost afectat de acest fenomen sau a lucrat cu o persoană care a avut de suferit de pe urma lui.

Totuși, nu toate domeniile de activitate sunt la fel de predispuse la burnout. Unele dintre ele au devenit infame pentru programele lungi de muncă, stres și o rată de rotație a angajaților extrem de mare. Pe termen lung, acești factori pot avea efecte negative chiar și asupra celor mai tenace profesioniști.

Ce este efectul burnout

Fenomenul burnout este greu de definit și chiar mai greu de identificat. Potrivit unui articol publicat de Institutul American pentru Calitate și Eficiență în Sănătate manifestările efectului burnout și ale depresiei sunt similare. Totuși, efectele burnout-ului tind să se limiteze la viața profesională, în timp ce depresia este o stare generalizată.

„Nu există un protocol de intervenție pentru ”burnout” susținut de cercetări, dar există protocoale foarte bine puse la punct pentru depresie care propun o abordare multidisciplinară ce include psihoterapie și, atunci când este cazul, și tratament medicamentos”, explică Oana Nicolau, psihoterapeut.

Principalele manifestări ale burnout-ului includ:

  1. Extenuare: Persoanele afectate se simt secate de energie, atât din punct de vedere fizic cât și emoțional. De asemenea, au dificultăți în a se concentra și a-și îndeplini sarcinile de muncă;
  2. Sentimente de alienare: Indivizii expuși la burnout devin din ce în ce mai frustrați cu locul lor de muncă și cu colegii de serviciu. Acest lucru îi face să dezvolte o atitudine cinică și să se distanțeze emoțional de activitatea lor;
  3. Scăderea performanțelor: din cauza atitudinii negative și a inabilității de a se concentra, performanțele la locul de muncă au de suferit.

„Persoana poate începe să neglijeze sarcinile de serviciu, să fie din ce în ce mai critică în raport cu mediul de lucru, să absenteze nemotivat și, în general, să aibă o stare emoțională negativă în cea mai mare parte a timpului. În sinea sa, angajatul afectat de burnout simte că nu este suficient de bun, că orice efort al său este în zadar”, explică Vlad Ionescu, psihoterapeut din cadrul Clinicii Oana Nicolau.

Majoritatea experții sunt de acord cu faptul că burnout-ul nu este un diagnostic la care o persoană poate ajunge singură. Ei recomandă ca atunci când o persoană suspectează că ar putea suferi de burnout să consultăm un psiholog sau psihoterapeut care să o ajute să identifice cauza stresului și să elimine din diagnostic afecțiuni mai grave, precum depresia.

stresul la munca

Profesiile cele mai predispuse la burnout

În general, burnout-ul este asociat cu joburile care implică sarcini repetitive, un mediu de lucru stresant și o mulțime de deadline-uri. Deși acești factori favorizează apariția efectului burnout, ei nu sunt singurii vinovați. Interacțiunea constantă cu clienții, programul de lucru haotic și conflictele între colegii de muncă pot avea efecte la fel de nocive.

„Sindromul burnout a ajuns să fie privit ca boala profesională a omul modern, un fenomen care afectează un procent semnificativ din populația activă. Estimările la nivel global arată că jumătate dintre adulți se simt copleșiți de volumul mare de sarcini de la locul de muncă”, a declarat Vlad Ionescu.

1. Medicii

Având în vedere că activitatea zilnică a medicilor presupune luarea unor decizii care vor avea un impact major asupra vieții altor persoane, este ușor de înțeles de ce această categorie profesională este este supusă la cel mai mare risc de burnout.

„Termenul de burnout a fost folosit inițial în domeniile în care activitățile principale presupun dedicarea timpului și efortului pentru a ajuta alți oameni, una dintre principalele categorii vizate fiind medicii”, declară Oana Nicolau.

O meta-analiză realizată pe perioada 2010-2017 a arătat că aproximativ 46% dintre studenții francezi la medicină sufereau de burnout înainte să își termine studiile. Iar sănătatea psihică a profesioniștilor în sănătate pare să se înrăutățească după absolvire. În România, un studiu derulat de colegiul medicilor a arătat că 55% dintre medicii bucureşteni suferă de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% de burnout legat de interacţiunea cu pacientul, iar 24 % suferă de toate cele trei tipuri. Medicii chestionați au citat sarcinile birocratice ca unul dintre principalii factori care contribuie la epuizare. Același studiu a arătat că femeile sunt femeile medici sunt mai afectate de burnout decât bărbații.

Potrivit colegiului medicilor, nivelul ridicat de stres are un efect negativ asupra relației cu pacientul.

„Una dintre probleme este cea legată de agresivitate, şi agresivitatea poate că este de foarte multe ori mai importantă la aparţinător decât la pacientul respectiv. Pacientul, de multe ori, înţelege situaţia în care este şi este mult mai tolerant. De ce mai multe ori, aparţinătorii, nu”, a declarat Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti.

Programul lung de muncă, teama de a nu lua decizii greșite și epuizarea psihică și emoțională pot avea consecințe dezastruoase asupra sănătății psihice a medicilor. Mai mult, pericolul prezentat de fenomenul burnout în rândul profesioniștilor în sănătate este cu atât mai mare dacă luăm în considerare faptul că greșelile lor afectează direct starea de sănătatea pacienților. În plus, riscul de malpraxis la care se supun anumite categorii medicale, în special chirurgii, reprezintă o sursă de stres în plus.

2. Profesorii

Profesorii sunt supuși la una dintre cele mai mari rate de burnout dintre toate profesiile publice, potrivit publicației THE Journal. Acest lucru se datorează condițiilor slabe de muncă, nivelului ridicat de stres emoțional și salariilor nesatisfăcătoare. Cei mai afectați par a fi profesorii mai tineri de 30 de ani. Aceștia au șanse cu 51% mai ridicate să părăsească profesia decât colegii lor veterani.

3. Avocații

Poate fi greu de crezul că o persoană care a absolvit cu succes Facultatea de Drept și examenul de Barou va părăsi această profesie lucrativă după câțiva ani. Totuși, fenomenul este des întâlnit la nivel mondial.

Potrivit datelor Asociației Americane de Barou, majoritatea avocaților care decid să părăsească profesia citează printre motivele lor programul haotic de muncă, presiunea mare de a excela, stresul psihologic și emoțional exercitat de clienți și natura plictisitoare a profesiei.

Mai mult, avocatura pare să atragă persoane competitive și combative, lucru care dă deseori naștere la conflicte atât cu competitorii, cât și cu colegii de muncă.

4. Contabilii

Unele dintre principalele cauze ale efectului burnout sunt activitatea repetitivă și fluctuația volumului de muncă, iar contabilii se confruntă cu ambele probleme. Acest domeniu de activitate presupune multe ore petrecute efectuând sarcini monotone, iar volumul de muncă crește drastic în timpul închiderii de an. De asemenea, contabilii trebuie să fie mereu alerți și se confruntă constant cu deadline-uri.

Mai mult, potrivit site-ului de specialitate LedgerLink, contabilii care activează în sectorul privat lucrează în medie 50 de ore pe săptămână iar numărul de ore lucrate crește odată cu avansarea în funcție.

5. Lucrătorii comerciali

Pentru majoritatea profesiilor predispuse la burnout, un numitor comun este interacțiunea cu „clienții”. Pentru mulți, aceasta poate fi cea mai extenuantă parte a jobului.

Acest lucru este valabil mai ales în cazul lucrătorilor comerciali. Ei trebuie să comunice eficient cu consumatorul indiferent de situație pentru a asigura vânzarea produsului. Apoi se adaugă sarcini monotone precum întocmirea rapoartelor de vânzări sau verificarea și actualizarea stocului.

În plus, cei mai mulți lucrători comerciali motivează schimbarea jobului spunând că nu sunt apreciați de angajator și sunt tratați ca fiind ușor de înlocuit, potrivit unui articol publicat pe site-ul monster.com.

Toți acești factori fac ca rata anuală de rotație a lucrătorilor comerciali se apropie de 60%.

burnout la munca

Cum poți învinge efectul burnout?

Burnout-ul este un fenomen comun la nivel mondial și nimeni nu este imun, indiferent de profesie sau funcție. Pentru unele persoane schimbarea jobului sau carierei ar putea fi cea mai bună soluție, dar în cazul altora problema este mai greu de identificat.

Pentru cei care suspentează că ar putea suferi de burnout, experții recomandă să apeleze la ajutorul unui psiholog sau un specialist în Life sau Business Couching. Aceștia îi pot ajuta să identifici cauza fenomenului și să ia deciziile cele mai sănătoase pentru sănătatea lor fizică, psihică și financiară.

„Primii pași în combaterea efectului burnout presupun acțiuni din partea persoanei afectate: gestionarea mai bună a programului de lucru, mai multă odihnă, mai mult timp investit în alte domenii ale vieții în afară de cel profesional, evaluarea opțiunilor pe care le are la muncă pentru a accesa un mediu de lucru mai puțin epuizant, ajustarea atitudinii personale față de locul de muncă, evaluarea abilităților, intereselor și planurilor de viitor. Dacă aceste acțiuni nu dau rezultatele dorite și starea se accentuează, următorul pas ar consta într-o evaluare amănunțită a stării de funcționare a persoanei, pentru a putea, ulterior, dezvolta o intervenție psihoterapeutică și, dacă este cazul, medicamentoasă, personalizată și țintită pe dificultățile specifice cu care persoana se confruntă.”, explică Oana Nicolau.

Clinica Oana Nicolau, cea mai mare clinică de sănătate emoțională din țară, a demarat în primăvară o campanie națională de testare a sănătății emoționale a românilor. Programul constă într-un test complex de evaluare psihologică, cu aplicabilitate periodică și poate fi accesat atât sub forma unui abonament corporate, oferit de companii angajaților, cât și sub forma unui abonament individual. Clienții vor putea afla din timp care este gradul de depresie, de anxietate şi vor primi recomandări clare şi instrumente pentru a preîntâmpina o situaţie de blocaj emoţional, să nu ajungă, spre exemplu, la starea de burnout, des întâlnită în profesiile mai sus menționate. Un astfel de pachet costă 270 de lei, iar evaluarea durează 100 de minute.

Ti-a placut acest articol?
Aboneaza-te la newsletter pentru a fi la curent cu ultimele sfaturi ale specialistilor nostri despre relatiile de cuplu, parenting sau dezvoltare personala.
Ma Abonez
Te poti dezabona oricand doresti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ti-a placut acest articol?
Aboneaza-te la newsletter pentru a fi la curent cu ultimele sfaturi ale specialistilor nostri despre relatiile de cuplu, parenting sau dezvoltare personala.
Ma Abonez
Te poti dezabona oricand doresti.
Inchide
TRIMITE

SAU
contacteaza-ne tu!

Aboneaza-te pentru a primi pe email sfaturi personalizate de la specialistii nostri.
Ma Abonez