Miritescu Gabriela

Certificări și specializări:

  • Psiholog clinician
  • Psihoterapeut integrativ
  • Formare în terapia sistemică de cuplu-copil-familie
  • Formare în psiho-oncologie
  • Formare şi perfecţionare în domeniul managementului îngrijirilor paliative
  • Studii doctorale in domeniul Psihologie
  • Consiliere şi dezvoltare personală

Despre mine:

Cine sunt eu…un peregrin autentic în marea familie psy. Ideea intrării în lumea celor care pășesc pe aleile atât de încercate ale sufletului a venit în timp...ca urmare a contactului cu cei care s-au oprit în fața mea, lăsând cumva poverile lor la vedere, ca o descătușare.

Speriată de propriile mele trăiri n-am crezut că pot să-i însoțesc, să-i conțin, înțelegând că e nevoie de mai mult, nu numai de aptitudinile mele, dorința mea de ajutor.. Acestea erau ineficiente, fiind nevoie și de un cumul de cunoștințe bazale, științifice, autentice, care să întregească acest orizont al cunoașterii și să conducă la rezultate.

Prima treaptă a parcurgerii celor trei ani de facultate a fost doar o ușă deschisă, urmând perfecționarea, ciocnirea cu realitățile dure ale acestei profesii, testarea bagajului de cunoștințe acumulate din exterior și a celui ce vine din interior, printr-o cunoaștere și dezvoltare personală continuă, prin asimilare de noi și noi informații, posibilă în cea de-a doua etapă, a studiilor masterale şi a celor psihoterapeutice, completând cu cele de formare continuă şi doctorat.

Terminând incursiunea în formările de bază, am simţit că un ciclu s-a încheiat în viața mea, lăsând loc deschiderii către un altul, în care pășesc încrezătoare, alături de propriile emoții, vise, temeri, așteptări de la viață, încrezătoare în descoperirea chintesenței numită „valoare umană”, considerată a fi ,,sufletul’’.

Doresc să depun efort pentru autodepășire, pentru a fi bună în profesie și pentru aceasta sunt conștientă că e nevoie de studiu temeinic, de implicare, cunoaștere și perfecționare continuă.

Realizez că nu mai sunt orientată spre rezultate rapide, gen „aici” și „acum”; astfel îmi doresc „împlinirile” și vin în întâmpinarea lor, mult mai bogată sufletește, cu o abordare şi minte deschisă, dornică de aprofundare, descoperire, ancorată în ideea de a rămâne „om”, care să facă și să primească „binele”.

Niciodată nu mi-a plăcut să intru în competiție cu cineva, să urc undeva anume, însă, m-am bucurat când nu am înșelat așteptările celor din jur, când am răspuns cu onestitate, răbdare, respectând și valorizând. Posibil că am ratat oportunități care în alt context m-ar fi propulsat profesional, însă aș fi pierdut bucuria întâlnirii și prietenia unor oameni adevărați, care m-au ajutat să-mi regăsesc liniștea și un univers la care am ținut ,astfel, reușind să mă regăsesc și să rămân eu însămi.

Ființa mea iubește soarele, natura, ineditul, naturalețea, îmi place să explorez profunzimile sufletului meu și al celor din jur, îmi place să fiu percepută așa cum sunt cu adevărat: sensibilă și caldă.

Sunt animată în permanență de curiozități, dorințe umane de ajutorare, cu care, când intru în conflict, îmi reproșez uneori neputinţa de a gestiona cât mai eficient „timpul” necesar pentru a le putea împlini pe toate.

Simt cum intrând în universal complex al psihologiei, sufletul, întreaga ființă, a fost modelată, viața mi-a fost ordonată, arătându-mi explicit, ceea ce trebuie să fac ca om pentru mine și implicit pentru ceilalți.

Astfel consider ca o datorie ca pașii mei să nu se oprească aici. Pentru a reuși să vin în ajutor, sprijinindu-i pe cei din jur, accesând paradigma fiecăruia dacă îmi este îngăduit, oferind călăuzire sufletelor aflate în derivă, în barca numită „viață”, constat că am un drum lung de parcurs, în care la rândul meu trebuie să mă dezvolt, să cresc, pentru a-i putea conține și sprijini pe cei care au nevoie și doresc schimbare în viața lor, pentru o stare de normalitate și funcționalitate mai bună.

Am integrat specializarile: psihologie clinică, psiho-oncologie, managementul în ingrijirile palliative alături de psihoterapie integrativă, deoarece împreuna definesc o zonă comună. In acest spaţiu, deseori sufletele pacienților strigă după ajutor, uneori cu voci stinse; pacienţi ale căror probleme psihice se împletesc cu cele fizice, mă refer aici în special la cei cu diagnostic oncologic.

Dar dacă nu ar fi nimeni care să audă aceste strigăte, ce s-ar întâmpla cu aceste suflete neânțelese, neascultate, nevorbite; din nevrotici s-ar extinde într-o masă de psihotici. Fiecare dintre noi are nevoie intrinsecă de a fi ascultat, înțeles, nevoia de a fi cu cineva în fața căruia „să fie el”, vulnerabil și sincer, nevoia de a fi ajutat „să se ajute singur”, nevoia de a fi condus de cineva în acest demers, însoțit cu răbdare, căldură, înțelegere şi iubire.

Persoanele cu tulburări psihice cu atât mai mult au sufletul scindat, bolnav, prins în propria suferință al cărei grad de afectare, un clinician, prin mijloace și metode profesionale și prin implicare personală, îl poate detecta, diagnostica, punând bazele alături de psihiatru a unui plan de recuperare, tratare, necesar redobândirii stării de funcționalitate și normalitate, a lui ca om, individ, întreg sau parte a mediului în care este integrat.

Așa cum afirmă și Yung, consider că este datoria noastră, a fiecărui om, să fim în stare să împrăștiem întunecimile ființei noastre; mai apoi să reușim să aducem lumină și în alte suflete aprinzând în noi o stea menită să lumineze viața și în acest fel, să putem trăi nu numai pe pământ ci și sub cer.


Meriți să fii fericit!

În funcție de disponibilitatea ta, îți vom recomanda cei mai buni terapeuți.