← Înapoi la Blog

11 min

Furia în pandemie

Furia în pandemie

De ce au acumulat oamenii atâta furie?

Pentru început, cred că ar fi util să explicăm ce este furia și  de ce apare!

Furia este o stare o stare emoțională  de enervare extremă, de iriscitabilitate intensă, mai exact de mânie, în care ne pierdem stăpânirea de sine, și ca urmare avem un comportament agresiv verbal și chiar fizic. Este o stare emoțională intrinsecă fiecărui individ (ne naștem și cu această emoție), face a parte din categoria celor șapte emoții de bază specifice omului, și la fel ca și celelalte emoții, ea se manifestă doar în contact cu un stimul declanșator, care poate fi o situație în care ne simțim nedreptățiți, nerespectați sau frustrați, pentru că ne aflăm în situații pe care le considerăm stresante și simțim că nu le mai facem față,

Oamenii au acumulat mai multă furie pentru că trăim la nivel planetar o situație  foarte stresantă, chiar ”de viață și de moarte”, unde fiecare dintre noi realizează că este într-o situație de pericol real pentru viața lui, dar și a celor dragi lui. Ne confruntăm cu un ” dușman invizibil” care nu face diferențe sociale, sexuale, rasiale,  culturale,  practic fiecare dintre noi îi poate cădea pradă, pentru că nu știm foarte sigur cum să ne apărăm de ”el”! În plus, mediul informațional, care are un rol important în viața noastră, mă refer cu precădere la rețelele de socializare, ne transmite tot felul de informații mai mult sau mai puțin bine documentate, care  mai mult ne alarmează decât să ne liniștească, Din păcate, prea puțini oamenii au răbdarea de a căuta sursele care difuzeză știri., care este provenința lor. 

Ca urmare acestei situații speciale, ni s-a impus un nou mod de viață,  (carantina pe teremen lung sau chiar izolarea la domiciliu aproape totală), restricționarea circulației pe diferite intervale de timp, a călătoriilor în țară și în   afara ei, a vizitelelor la rude și prieteni, închiderea sălilor de spectacole, a lăcașelor de cult, a restuarantelor, a sălilor de sport, accesul la saloanele de înfrumusețare, purtarea măștilor, practic ne-a fost interzisă pe o perioadă destul de lungă de timp posibilitatea de relaxare și ”reîncărcare a bateriilor! Chiar dacă măsura vizează binele nostru,  acest nou mod viață care ne restrânge mult libertățile de mișcare și  activitate recreativă, ne dă o stare de mare stres și disconfort psihic, și în timp și fizic, și așa apare anxietatea accentuată,  panica, depresia,  furia că nu îți poți controla și conduce viața așa cum îți place. Oameni sunt furioși pe cei ce au impus aceste măsuri, mai ales că  nimeni nu știe exact pe ce termen va fi, dar sunt furioși și pe ei înșiși din cauza sentimentului de neputință și frustrare. Furia  este o stare firească care apare în anumite situații, important este felul în care o de gestionăm.

Cum ne afectează furia viața?

O stare de furie mai mult sau mai puțin intensă, dar permanentă presupune un consum mare de energie  care ne ” sleiește de puteri”! 

 Furia se manifestă la nivel cognitiv, avem  gândul (ex: ”nu mă respectă”; ”mă nedreptățește”), situația stresantă care o declanșează, la nivel subiectiv se manifestă  prin trăirea intensă a frustrării, și la nivel comportamental, o auzim și vedem exprimată printr-un limbaj și uneori chiar și un comportament agresiv.Într-o situație percepută ca fiind stresantă pentru noi, partea creierului nostru ”responsabilă” cu zona emoțiilor este invadată  intens cu hormonii de stres  care ne ” întunecă judecata și vedem roșu înaintea ochilor”, prin urmare, acționăm în consescință, adică furios, fiind sub imperiul emoției nu al rațiunii!

 În starea de furie apar consecințele (simptome) la nivelul întregului corp, oamenii au senzații neplăcute pentru că le crește ritmul cardiac ( palpitații), bătăile inimii se intensifică, crește tensiunea arterială și apar dureri mari de cap, de unde și expersia ” simt că îmi explodează capul”! Pot apărea tremurături de mâini, dar și la nivelul întregului corp, transpirație excesivă,  respirația devine rapidă, vocea gâtuită sau dimpotrivă, tunătoare, dureri de stomac, o contractură musculară a întregului organism.

Dacă se menține pe termen lung starea de furie,  apar  stări neplăcute la nivel psihic, dar și dereglări ale sistemului cardio-circulator, pot avea loc accidente vasculare , infarct,  în plus, persoana  respectivă  trăiește un sentiment de nefericire pentru că se deterioreză relațiile familiale prin violența domestică, dar și cele sociale.

Ce fel de persoane sunt mai predispuse la furie?

Persoanele  care s-au născut cu un temperament coleric au o predispoziție mai mare către furie, ” sunt mai iute la mânie”, sunt mai impulsive, dar  este extrem important mediul familial și social în care se dezvoltă viitorul adult. În unele  situații  familiale  unde  există o stare conflictuală și de violență permanentă  (unul dintre părinți este alcoolic), influența mediului (familiei)  este mai mare de 60%. Dacă părinții copilului sunt într-o relație disfuncțională, dizarmonică  în care există violență verbală și fizică și copilul  aude și vede multe certuri și bătăi, în plus, și el este certat, criticat, agresat verbal și fizic, va da și el semne de violență încă din copilărie. Copiii învață prin observație și imitație, mai ales de la părinți!

Studiile  arată că  femeile și bărbații pot fi deopotrivă la fel de furioși, dar manifestarea, exteriorizarea  furiei are o incidență mai mare în rândul  bărbațiilor. Exprimarea furiei, dacă este bine gestionată, este o cale de a face faţă unor  frustrări, ori de a arăta autoritate. Furia nu trebuie reprimată, ci exprimată,  verbalizată  și controlată printr-un comportament asertiv:  ”sunt furios /furioasă pentru că…!”

Unele studii  indică faptul că statutul social influenţează exprimarea furiei în funcţie de cultură. În cultura occidentală cei care exprimă mai multă furie sunt cei cu un statut social mai scăzut, pe când într-o cultură asiatică, cum este cea japoneză, persoanele aflate în funcţii mai înalte arată mai multă furie pentru a-şi impune autoritatea.

Există și o parte bună a furiei, dacă este gestionată la timp și cum trebuie, și anume, în competițiile sportive, sportivii  se îndârjesc pentru a câștiga locul întâi, în afaceri, în negocieri de orice fel, un pic de furie  poate intimda partenerul de discuție, iar acesta poate asocia  acest lucru cu puterea, dominarea.Tot din acest considerent se pare că femeile îi consideră mai atrăgători pe bărbații care manifestă uneori un pic de furie și nu violență, îi percep ca fiind hotărîți și puternici!

Ce trebuie să facem să facem, sau să nu facem zilnic, pentru a nu ne simți copleșiți de pandemie?

În primul rând trebuie să ne bucurăm că suntem sănătoși și să facem tot ce ne stă în putință să rămânem așa, respectând indicațiile de protecție, astfel ne protejăm pe noi și pe cei dragi nouă!

În al doilea rând, trebuie să avem deplină încredere în sistemul sanitar la nivel de conducere, pentru că dacă cineva ne-ar fi  dorit răul în mod intenționat, putea să ne facă rău mult mai repede, mai sigur și mai ieftin! Cu toții știm, și nu ar trebui să uităm, că o epidemie nu trece de la o zi la alta, mai ales că noi suntem cei care răspândim virusul!

 Ar trebui ca să  reducem programul de ascultat știri, și oricum, să urmărim canalul de știri care a dovedit în timp că transmite informații adevărate, bine documentate și nu senzaționale!

E indicat să nu ne pierdem speranța, mai ales că avem și vaccinul salvator, să  avem încredere în beneficiie lui, și mai ales, să ne concentrăm pe lucurile bune și frumoase pe care le-am făcut, și pe care sigur le vom face într-un viitor apropiat! 

Când viața noastră va reveni la normal, ne vom putea readapta cotidianului?

De bună seamă că ne vom  readapta, pentru  că omul are o capacitate nativă numită inteligență, care înseamnă și o adaptare permanentă la mediul în care trăiește și se dezvoltă, mediul care și el se schimbă la rândul lui, ceea ce presupune o schimbare și readaptare permanent și rapidă, ”din mers”! Dacă lucrurile nu ar fi decurs în timp astfel, omul dispărea ca specie, nu evolua!  

Vom ieși din pandemie mai tulburați decât am intrat?

Cu siguranță că vor fi oameni care vor rămâne mult timp tulburați și după sfârșitul pandemiei, date fiind experiențele traumatice pe care le-au trăit, fie prin experiența proprie de îmbolnăvire (plus sechelele care pot rămâne  în unele cazuri), fie prin îmbolnăvirea  membrilor familiei  sau a prietenilor, colegilor de serviciu. Cei mai afectați vor fi acei oameni care au pierdut definitiv (moartea celui bolnav) un membru al familiei, o rudă, un prieten drag, un coleg. Ei vor trece mult mai greu peste acest episod  dramatic din viața lor, dar vor trece, și se vor readapta și la noua viață post-pandemie, dar mai lent. 

Cum ne menținem starea de sănătatea psihică?

Sănătatea noastră, a întregului organism, este  cea mai importantă pentru noi, căci fără de ea  nu am mai trăi, sau am trăi mai greu și mai nefericiți!

 Pentru a avea și a menține pe teremen lung o sănătate psihică (bună), este bine să ne bucurăm și să fim recunoscători, măcar  în gând de lucrurile bune pe care le avem și le-am realizat în viață, de oamenii din jurul nostru. E bine să înțelegem că nu suntem perfecți, nu suntem roboți ci oameni care pot și greși, Să fim conștienți că un eșec de moment sau o reușită, nu sunt definitorii pentru întreaga noastră viață, că lucrurile se pot schimba cu răbdare și un pic de înțelepciune, să nu punem presiune pe noi  printr-o competiție permanentă cu toată lumea și chiar și cu noi înșine, să fim mai toleranți. Să nu acceptăm să stăm în relații toxice, să avem încredere în reușitele noastre, și dacă nu vor fi toate așa, să nu ne pierdem speranța că va fi bine la un moment dat. În cazul în care simțim că apar oarece probleme, că nu ne simțim confortabil din punct de vedere psihic, emoțional, să apelăm cu încredere la un psiholog, care va fi de folos cu siguranță în rezolvarea problemei. 

E de dorit să ne menținem un regim alimentar cât mai potrivit nevoilor noastre, să facem cît de des putem sport și orice fel de mișcare (dans, drumeții, plimbări pe jos, jocuri cu mingea). Să nu ne prea intereseze ce zice lumea despre noi, căci nu putem fi pe placul tuturor, așa cum nici nouă nu ne place de toți  oamenii pe care îi întâlnim în viața noastră. Să facem fapte bune în măsura în care putem, fie voluntariat într-un domeniu care ne place, fie chiar și un mic ajutor individual acordat unei persoane mai puțin norocoasă decât noi, asta  ne va face să ne simțim bine!  

Să facem cât mai mult din lucrurile care ne fac plăcere, fără excese și evident nu în detrimentul  nostru și al celorlalți, să ne bucurăm de viață aici și acum, și  astfe l starea de stres va fi semnificativ mai mică prin frecvența sa redusă și o mai mică intensitate!

Despre autor

Psihoterapeut Adriana Buda

Psihoterapeut Adriana Buda

Psihoterapeut de orientare cognitiv-comportamentală

Programează-te acum