Viziteaza-ne
George Georgescu 46
Calea Floreasca 169A
Program
L-V: 9-22 & S: 9-15
increderea in sine tanar increzator

Ce este încrederea în sine și cum o putem construi

“Lipsa încrederii de sine – care apare încă din copilărie și de care sunt răspunzători părinții prin lipsa de atenție și susținere a copilului în experiențele sale personale de viată – duce la probleme ce țin imagine de sine și stima de sine, încă din copilărie (copilul nu se simte confortabil cu el însuși). Dacă acest lucru nu este observat și remediat cu ajutorul unui psihoterapeut, în timp, copilul va dezvolta anumite comportamente și stări emoționale inconfortabile și chiar angoasante pentru el, care îl vor însoți și în viața de adult.”

 Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

 

În cadrul acestui articol, vom discuta despre:

  • Definirea diferenței: încrederea în sine și stima de sine
  • Efectele unei stime de sine scăzute
  • Cum recunoaștem stima de sine scăzută?
  • Importanța încrederii și stimei de sine în viața noastră
  • Beneficiile fricii: practicarea curajului și încrederii în sine
  • Cum să ai încredere în tine? Lecții pentru practicarea încrederii în sine
  • Un mesaj final despre încrederea în sine

 

Influența conceptelor de încredere și stimă de sine a început în urmă cu 50 de ani, când psihologul Nathaniel Branden a susținut faptul că cele mai multe probleme mentale și emoționale pot avea la bază o stimă de sine scăzută. Din acel moment, părinții și profesorii au înțeles că îmbunătățirea încrederii, respectiv stimei de sine a copiilor va rezulta în performanțe crescute și o viață mult mai bună.

 

increderea in sine tanar increzator

Definirea diferenței: încrederea în sine și stima de sine

În timp ce majoritatea oamenilor consideră că stima de sine și încrederea în sine sunt două denumiri ale aceluiași concept, specialiștii în domeniu sugerează existența unei diferențe în definiții.

 

Ce este încrederea în sine?

În termeni populari, încrederea în sine face referire la așteptările pe care un individ le are față de sine și auto-evaluarea cu privire la abilitățile și performanțele anterioare. Specialiștii definesc “încrederea în sine” ca fiind nivelul ridicat de certitudine al individului în raport cu propriile abilități, capacități și judecăți. Aici discutăm despre încrederea individului în potențialul său de a face față provocărilor zilnice cu succes.

Un nivel ridicat de încredere în sine aduce fericire și împlinire. În mod obișnuit, atunci când sunteți încrezători în abilitățile dvs., împlinirea și bucuria succeselor sunt mai profunde. De asemenea, când aveți încredere în capacitățile dvs., vă veți simțiți mai energizat/ă și mai motivat/ă spre a vă atinge obiectivele.

Încrederea în sine se axează pe performanțele viitoare, cu rădăcini în experiențele și performanțele anterioare, referindu-se la percepția dumneavoastră generală în legătură cu potențialul pe care îl stăpâniți.

 

Ce este stima de sine?

Definirea simplă a conceptului “stimă de sine” se bazează pe credința valorii de sine percepute de individul în cauză. Această definiție generală prezintă două componente: capacitatea de a influența și a face față evenimentelor din viața dumneavoastră, alături de respectul pe care îl purtați față de propria persoană. Respectul de sine se traduce în credința că meritați fericire, iubire și succes de-a lungul vieții dumneavoastră.

Stima de sine la niveluri prea înalte sau prea scăzute poate fi dăunătoare. Narcisismul este rezultatul unui nivel prea înalt de stimă de sine. O definiție psihologică ar prezenta un nivel extrem de egoism, cu o percepție grandioasă a propriilor talente și o dorință puternică de admirație din partea persoanelor din jur.

Este important să se atingă un echilibru când vine vorba de stima de sine. O viziune realistă, totodată optimistă asupra sinelui este ideală. Când percepeți realitatea în adevăratul sens al cuvântului, conștientizați aspectele pe care le stăpâniți și cele unde vă puteți îmbunătăți. Astfel, vă veți afla într-o continuă dezvoltare sănătoasă.

De unde vine stima de sine? Ce influență are asupra vieții noastre? Stima de sine este adesea văzută ca o trăsătură de personalitate, ceea ce înseamnă că ea tinde să fie stabilă și de durată.

 

Componentele ce compun stima de sine

  • Stima de sine reprezintă o nevoie umană esențială, vitală pentru supraviețuire și dezvoltare normală și sănătoasă
  • Stima de sine apare automat din interior, pe baza credințelor și a conștiinței unei persoane
  • Stima de sine este strâns legată de gândurile, comportamentele, sentimentele și acțiunile unei persoane.

 

Stima de sine este una dintre motivațiile umane de bază, care sugerează că oamenii au nevoie atât de respect față de ceilalți, cât și de respect față de sine. Aceste nevoi trebuie îndeplinite pentru ca un individ să crească și să prospere.

Încrederea în sine și stima de sine sunt două fenomene psihologice strâns legate, ambele bazându-se pe experiențele trecute și pe ambele vizând performanțe viitoare.

Pentru a minimiza confuzia asupra celor două concepte, de-a lungul articolului vom considera încrederea în sine și stima de sine ca fiind în esență același concept.

 

 

Efectele unei stime de sine scăzute

increderea in sine fata care plange in fata unei oglinzi sparte

Nivelul scăzut al stimei de sine poate fi profund înrădăcinat, cu origini în experiențele traumatizante din copilărie, cum ar fi separarea prelungită de părinți, neglijarea sau abuzul emoțional, fizic sau sexual. De-a lungul vieții unui individ, stima de sine poate fi subminată de evenimente de viață neplăcute, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, divorț, relații deficitare sau frustrante și un sentiment general de lipsă de control. Acest sentiment de lipsă de control poate fi deosebit de evident în cazul victimelor abuzului emoțional, fizic sau sexual sau al victimelor discriminării pe motive de religie, cultură, rasă, sex sau orientare sexuală.

Relația dintre stima de sine scăzută, tulburarea mintală și suferința psihică este foarte complexă. Un nivel redus de stimă de sine poate duce la tulburarea mentală, care, la rândul sau, dărâmă și mai profund stima de sine. În unele cazuri, stima de sine scăzută este în sine o caracteristică elementară a tulburării mentale, ca de exemplu, în depresie sau tulburare de personalitate borderline.

Persoanele cu stima de sine scăzută tind să perceapă lumea ca fiind un loc ostil, definindu-se drept victimă. Drept urmare, ei sunt reticenți să se exprime și să se afirme, ratează experiențe și oportunități, simțindu-se neputincioși să influențeze demersul lucrurilor. Toate acestea diminuează în continuare stima de sine. Astfel, persoana în cauză este prinsă într-un cerc vicios.

 

Cum recunoaștem stima de sine scăzută?

Stima de sine se bazează pe convingeri despre sine. Astfel, oameni cu un nivel scăzut de stimă de sine ar putea avea o părere eronată despre ei înșiși. Ei se pot compara constant cu oameni din jur, considerându-se ulterior inferiori.

Oamenii se pot confrunta cu un nivel scăzut de stima de sine în moduri diferite. Potrivit cercetărilor, gradul scăzut de stima de sine se prezintă adesea într-unul din cele trei moduri:

  1. Sindromul impostorului: O persoană se folosește de propriile realizări sau prezintă o  încredere de sine falsă, pentru a-și masca nesiguranța. Se tem că eșecul va dezvălui sinele lor adevărat, defectuos. Persoana poate apela la perfecționism sau procrastinare  pentru a face față acestei anxietăți.
  2. Rebeliunea: O persoană prezintă indiferență în fața părerii celorlalți despre propria persoană, aspect care este total fals. Sentimentele sale de inferioritate se pot manifesta sub formă de furie sau învinovățire. Persoana în cauza poate sfida autoritățile sau va încălca legi, în semn de rebeliune.
  3. Victimizare: O persoană crede că este complet neajutorată în fața provocărilor. Ea poate apela la compătimire de sine, pentru a evita confruntarea cu anumite situații. Persoanele victime se bazează adesea pe alții pentru a le salva sau pentru a le îndruma.

 

Dialogul intern negativ

Pe plan intern, o percepție negativă asupra sinelui se manifestă adesea ca auto-critică. Exemple comune de dialog intern negativ includ:

  • Nu-mi place nimic cu adevărat despre mine.
  • Nu mă voi descurca niciodată destul de bine la școală sau la lucru, nu voi reuși.
  • Nu sunt vrednic de a face lucruri care mă interesează cu adevărat.
  • Alți oameni merită mai mult fericire decât mine.
  • Nimeni nu vrea să audă despre viața mea sau despre problemele cu care mă confrunt.
  • E vina mea că nu găsesc oameni care sunt potriviți pentru mine. Oamenii buni nu ar vrea să fie într-o relație cu mine, oricum.

 

De-a lungul timpului, gândurile negative pot deveni atât de frecvente încât persoana le percepe ca fiind adevărul absolut. Când acest cerc vicios se menține, procesul negativ de gândire poate fi extrem de dăunător.

 

Importanța încrederii și stimei de sine în viața noastră

increderea in sine fata increzatoare

O analiză amplă a acestui concept a demonstrat că un nivel ridicat de încredere în sine este asociat cu o stare de sănătate mai bună, viață socială mai bună, predispoziție scăzută a tulburărilor mintale și a problemelor de tip social, reziliență și bunăstare mentală. Copiii cu încredere de sine prezintă performanțe ridicate la scoală și, în viața de adult, au parte de satisfacție profesională mai puternică. Totodată, stima de sine este strâns legată de fericire și împlinire, care se prelungește din copilărie până la maturitate.

 

Succesul persoanelor cu grad înalt de încredere și stimă de sine constă în următoarele 6 atribute:

  • Un sentiment mai profund de valoare și respect de sine.
  • Sentimente puternice de bucurie de-a lungul vieții și activităților desfășurate.
  • Libertate dată de lipsa îndoielii de sine.
  • Lipsa temerilor și anxietății, care rezultă în stres redus.
  • Mai multă energie și motivație pentru a acționa spre îndeplinirea obiectivelor, atât personale cât și profesionale.
  • Plăcerea de a interacționa cu alți oameni în cadrul întâlnirilor sociale. Când o persoană este relaxată și încrezătoare, ceilalți se vor simți în largul lor și se vor bucura la rândul lor de socializare.

 

Dintr-o perspectivă mai puțin pozitivă, alte cercetări au demonstrat că un nivel înalt al încrederii în sine nu duce întotdeauna la rezultate pozitive. Încrederea în sine a crescut constant în ultimii 50 de ani. Odată cu aceasta, au crescut ratele narcisismul și așteptărilor nerealiste.

 

De-a lungul anilor, s-a considerat că o imagine de sine pozitivă este cheia unei vieți fericite și de succes. Astfel, s-a născut epoca educației asupra conceptului de stimei de sine. Aici putem identifica un dezechilibru în dezvoltarea unei persoane. În cazul în care un copil a fost educat să se concentreze doar pe trăsăturile sale pozitive, fiind protejat de către părinți în fața eșecurilor și realității capacităților sale, micuțul poate dezvolta:

  1. un nivel scăzut de motivație, senzația de insuficiență și un comportament neorientat spre obiective, din teama de eșec, sau
  2. o percepție greșită a sinelui, care poate rezulta în narcisism.

 

Deși stima de sine este extrem de importantă în viața unui copil, se recomandă crearea unui echilibru.

 

Beneficiile fricii: practicarea curajului și încrederii în sine

Frica este acolo pentru a ne proteja de pericolul fizic, fiind instinctul cel mai de bază al dezvoltării umanității. Totuși, în confortul casei noastre moderne, în absența unor prădători, având la dispoziție confortul necesar, frica a devenit ulterior răspunsul în fața stresului modern.  În această situație, frica poate declanșa sentimente anterioare negative de suferință, rușine sau teamă puternică. Experiențele negative din trecut sunt stocate în psihicul nostru, iar teama de a le înfrunta din nou creează ideea de zonă de confort.

Zona de confort

Zona de confort definește o stare psihologică a individului în care lucrurile se simt familiare, confortabile. Individul de simte în largul său, deținând controlul asupra mediului înconjurător, experimentând niveluri scăzute de anxietate și stres. În această zonă de confort, performanțele personale și profesionale păstrează un nivel cât se poate de constant, fără posibilități mari de dezvoltare echilibrată.

Trăind în zona de confort, nu vom dezvolta noi puncte forte și abilități, iar potențialul adevărat va rămâne neatins. Cu cât experimentăm mai puține oportunități de a greși și a învăța, cu atât mai înfricoșați vom fi să renunțăm la barierele zonei de confort și se produce efectul de stagnare, lipsă de motivație, de împlinire.

increderea in sine fata care vorbeste in public curaj

Cu toate acestea, în momentul în care facem această plonjare în afara baierelor de confort, chiar și fără încredere deplină în abilitățile noastre, intervine curajul. În situațiile bine cunoscute de către creier, încrederea în sine funcționează fără nici o piedică. În fața necunoscutului, a fricii, simțim cum curajul preia conducerea. Curajul este considerat un atribut mai nobil în comparație cu încrederea în sine, deoarece necesită tărie de caracter și putere mult mai mari. O persoană curajoasă nu cunoaște limite în fața propriei dezvoltări, în fața succesului.

Vă încurajăm să fiți recunoscători pentru frica pe care o simțiți. Vă încurajăm să o acceptați, să îi înțelegeți originile și o folosiți drept indicator pentru aspectele ce trebuie confruntate, pentru o dezvoltare cât mai sănătoasă. Este important de reținut că fricile și depășirea acestora sunt un proces ce necesită răbdare și dedicare.

 

Cum să ai încredere în tine? Lecții pentru practicarea încrederii în sine

Multe persoane își doresc să aibă mai multă încredere în sine, dar se luptă constant cu nesiguranța, teama și dialogul interior negativ. În cazul în care nivelul dumneavoastră de încredere și stimă de sine este insuficient, există o serie de lucruri pe care le puteți face. Cu un grad suficient de reflecție, dedicare și modificarea percepției, veți putea construit o credință puternică și stabilă în propria persoană.

 

1. Postura corpului joacă un rol important în nivelul încrederii de sine

De-a lungul anilor, s-au demonstrat efectele pozitive pe care poziția fizică o are asupra hormonilor. Vă recomandăm să exersați senzația de încredere, practicând-o atât la nivel psihic cât și fizic.

Specialiștii susțin că poziția unui individ nu reflectă doar nivelul de încredere sau insecuritate. Postura corpului trimite mesaje către creier, informându-l despre starea actuală exactă. Acestea fiind spuse, dacă aveți nevoie să vă simțiți încrezători, poziția dumneavoastră trebuie să trimită acest mesaj creierului. Picioarele pe pământ, corpul relaxat, postura deschisă și un zâmbet sunt ideale în acest proces.

 

2. Activități fizice regulate

Activitățile fizice au efect puternic asupra încrederii de sine. Sportul regulat eliberează endorfine, care la rândul lor interacționează cu receptori din creier. Acest lucru creează o stare plăcută de spirit și o percepție mai optimistă asupra propriei persoane.

Când sportul devine o activitate regulată, starea fizică se va îmbunătăți și vă veți simți mult mai motivat/ă să acționați în moduri care vă construiesc încrederea în sine.

 

3. Acordați-vă permisiunea de a fi în proces, asumați-vă riscuri și faceți greșeli

Uitându-ne la lumea exterioară, deseori ne gândim: “toți oamenii sunt mai fericiți, mai frumoși, mai creativi, mai activi, mai de succes decât mine. Eu nu sunt suficient de bun/ă pentru a fi ca ei”. Ce nu luăm în considerare de multe ori este că greșeala este inerentă succesului. Pentru a ne atinge obiectivele și potențialul, trebuie să muncim din greu și să ne înfruntăm slăbiciunile. Chiar și cei mai excepționali profesioniști ai anumitor industrii au dus lupte interne, pe care le-au câștigat și din care s-au dezvoltat.

Dați-vă voie să jucați rolul de novice. Acceptați că este în regulă să nu fiți perfect/ă. Când ieșiți din zona de confort și începeți ceva nou, vă extindeți propriile limitări. Atunci când finalizați cu succes, vă construiți încrederea în sine.

 

4. Clarificați-vă obiectivele

Încrederea în sine se construiește prin progres către îndeplinirea unor obiective semnificative pentru dezvoltarea noastră. Vă recomandăm să stabiliți obiective clare, specifice, măsurabile, relevante și realizabile. Aceste tipuri de obiective conduc la realizări consecvente și considerabile.

Când vă îmbarcați în procesul de stabilire a obiectivelor, luați în considerare valorile dumneavoastră de bază, precum și așteptările pe care le aveți în decursul vieții. Apoi planificați pași de acțiune spre îndeplinirea acestor așteptări. Definirea unei misiuni personale este o metodă perfectă de a da o direcție întregului plan de acțiune.

 

5. Dialog interior pozitiv

Feedback-ul pozitiv, obținut din exterior, este întotdeauna un dar binevenit. Cu toate acestea, căutarea validării externe poate fi o capcană.

Purtați dialoguri cu sinele pline de compasiune, bunătate și încurajare. Oferiți-vă validare. La urma urmei, cea mai importantă relație pe care o aveți în viața este cu propria persoană.

 

6. Căutați ajutor specializat

increderea in sine psihoterapie barbat

Multe persoane au învățat, încă din copilărie, că sunt departe de a fi perfecte, cuvintele și acțiunile lor fiind neplăcute sau nepotrivite pentru cei din jur. De vreme ce copiii nu au capacitatea de a se separa mental de comportamentul lor, aceștia învață că este o problemă cu ei ca persoană întreagă, rezultând astfel în rușine subconștientă în raport cu cine este. Micuțul va gândi, în majoritatea timpului, în tăcere, că ceva este în neregulă cu el.

Psihoterapia creează un cadru unde pacientul cu încredere de sine scăzute se simte acceptat. Aici, acesta înțelege că nu este nimic în neregulă cu el/ea. Prin astfel de tratare, terapeutul modelează un mod diferit pentru pacient de a se referi la propria persoană.

Odată ajuns în terapie, pacientul începe (de obicei cu prudență) să-și împărtășească gândurile și sentimentele cu terapeutul. Dacă terapeutul răspunde cu acceptare și compasiune, persoana care se află în terapie se relaxează. Această relație terapeutică poate fi extrem de productivă și reușită.

Simțind acceptare constantă, compasiune și înțelegere din partea terapeutului, pacientul poate simți nevoia de a împărtăși evenimente și emoții mult mai personale și profunde în timpul sesiunilor. Când terapeutul continuă să răspundă cu acceptare, în interiorul pacientului se naște o credință complet nouă: „Poate că nu este nimic greșit cu mine, la urma urmei.” Aceasta este o metodă reușită de a trata stima de sine scăzută.

 

Un mesaj final despre încrederea în sine

increderea in sine grup de prieteni poze plaja

Un sentiment puternic de încredere și stimă de sine nu se realizează o singură dată și se menține de-a lungul vieții. Este un proces pe întreaga durată a existenței dumneavoastră. Indiferent de nivelul de încredere actual, mai devreme sau mai târziu vor apărea evenimente care vor solicita mai multă încredere în sine, mai multă reziliență și capacitate de a rezolva provocări. De aceea, cu răbdare, dedicare și auto-cunoaștere, veți naviga cu succes în această lume complexă și plină de provocări.

 

Dezvoltarea încrederii în sine necesită timp, precum și menținerea acesteia. Cu toții avem momente care ne provoacă încrederea, dar atunci când înțelegem sursele unui nivel sănătos de încredere în sine, putem să lucrăm întotdeauna la cultivarea acesteia în propria persoană, cât și în cei din jur.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *