← Înapoi la Blog

14 min

Încrederea în sine și cum o putem construi

Încrederea în sine și cum o putem construi

“Lipsa încrederii de sine – care apare încă din copilărie și de care sunt răspunzători părinții prin lipsa de atenție și susținere a copilului în experiențele sale personale de viată – duce la probleme ce țin imagine de sine și stima de sine, încă din copilărie (copilul nu se simte confortabil cu el însuși). Dacă acest lucru nu este observat și remediat cu ajutorul unui psihoterapeut, în timp, copilul va dezvolta anumite comportamente și stări emoționale inconfortabile și chiar angoasante pentru el, care îl vor însoți și în viața de adult.”

 Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

În funcție de nivelul său, încrederea în sine ne poate aduce tot ce ne dorim sau ne poate condamna la un infern emoțional. Dacă prea multă încredere în noi ne poate cauza uneori probleme, lipsa încrederii în sine poate distruge relații, poate să ne împiedice să excelăm la locul de muncă și ne poate cauza sentimentul că ratăm tot ce e mai frumos din viață. 

Încrederea în sine se construiește pe baza experiențelor noastre, dar mai ales pe baza a cum judecăm aceste experiențe, așa că idei precum „nu sunt suficient de bun” ajung să se adeverească dacă ne repetăm acest lucru suficient de des.

Deși pare că de la o anumită vârstă nimic nu se mai schimbă, modul în care percepem realitatea și pe noi înșine se poate modifica atunci când înțelegem ce cauzează lipsa de încredere în sine și ne supunem la exerciții și activități care ne provoacă să regândim viziunea noastră asupra lumii. Pentru a ajuta în acest sens, vom vorbi în cele ce urmează despre:

Ce este încrederea în sine?

Încrederea în sine reprezintă încrederea pe care o persoană o are în calitățile, capacitățile și judecățile sale. Ea se schimbă în funcție de provocările prin care trecem și este normal ca în anumite circumstanțe să ne simțim încrezători, ca atunci când conducem mașina după ce am mai făcut asta de o mie de ori, și în altele mai puțin încrezători, câteva exemple fiind prima întâlnire cu o persoană care ne place sau prima dată când încercăm un sport nou.

Încrederea în sine nu este același lucru cu stima de sine, întrucât cea de-a doua se bazează pe credința unei persoane în propria valoare. Această definiție generală prezintă două componente: capacitatea de a influența și a face față evenimentelor din viața noastră, alături de respectul purtat față de propria persoană. Respectul de sine se traduce în credința că merităm fericire, iubire și succes de-a lungul vieții. 

Pentru a face o comparație, ne putem imagina o persoană care merge la un curs de gătit pentru a căpăta încredere în calitățile sale, dar care și dacă reușește, va considera în final că este o victorie irelevantă și că trebuie să facă mai mult. Ea poate avea încredere că va trece de diverse probe, dar și o credință internă cum că trebuie să dovedească ceva familiei, că niciodată nu va fi suficient de bună sau că alții reușesc să învețe mai mult. În vreme ce încrederea în sine, care ține de oamenii și lucrurile din lumea exterioară, se poate învăța prin depășirea fricilor, stima de sine are de-a face mai mult cu lumea noastră interioară și aprecierea realistă a succeselor sau a eșecurilor avute. 

Deși atât încrederea în sine, cât și stima de sine se construiesc pe baza experiențelor trecute și vizează experiențe viitoare, stima de sine este văzută ca o trăsătură stabilă și de durată, ceea ce înseamnă că necesită mai multă muncă de introspecție sau chiar ajutor specializat pentru a fi adusă la un nivel sănătos. 

Cauzele încrederii scăzute în sine

„Tot ceea ce ţi se întâmplă este o oglindire a ceea ce crezi despre tine. 

Nu putem atrage mai mult decât credem că valorăm.”

(Iyanla Vanzant)

Lipsa încrederii în sine poate avea la bază o stimă de sine scăzută. Nivelul scăzut al stimei de sine poate fi profund înrădăcinat, cu origini în experiențele traumatizante din copilărie, cum ar fi:

  • neglijarea;
  • separarea prelungită de părinți;
  • abuzul emoțional, fizic sau sexual;
  • întâmpinarea unor prejudecăți;
  • discriminarea sau stigmatizarea.

De-a lungul vieții unui individ, stima de sine poate fi subminată de evenimente de viață neplăcute, cum ar fi:

  • divorț;
  • relații deficitare sau frustrante;
  • probleme de sănătate fizică sau mintală;
  • pierderea unui loc de muncă;
  • probleme financiare;
  • îngrijorări legate de aspectul și imaginea corporală;
  • presiuni pentru a răspunde așteptărilor nerealiste (create de părinți, rețelele sociale etc.)
  • sentiment general de lipsă de control (deosebit de evident în cazul victimelor abuzului emoțional, fizic sau sexual sau al victimelor discriminării pe motive de religie, cultură, rasă, sex sau orientare sexuală).

Relația dintre stima de sine scăzută, tulburarea mintală și suferința psihică este foarte complexă. Un nivel redus de stimă de sine poate duce la tulburarea mintală, care, la rândul sau, dărâmă și mai profund stima de sine. În unele cazuri, stima de sine scăzută este în sine o caracteristică elementară a tulburării mintale, ca de exemplu, în depresie sau tulburare de personalitate borderline.

Stima de sine scăzută ne face să percepem lumea ca fiind un loc ostil, iar pe noi înșine ca victime. Drept urmare, vom întâmpina reticențe în exprimare sau afirmare, vom rata o mulțime de experiențe și oportunități și ne vom simți neputincioși când vine vorba de influențarea evenimentelor din viața noastră. Toate acestea diminuează în continuare stima de sine, făcându-ne să ne învârtim într-un cerc vicios.

Cum să ai încredere în tine?

„<<Sunt cel mai bun>>, am spus acest lucru chiar înainte să ştiu că sunt.” 

(Muhammad Ali)

Mulți dintre noi ne dorim să avem mai multă încredere în sine, dar ne luptăm constant cu nesiguranța, teama și dialogul interior negativ. Pentru a nu suferi, alegem uneori sau întotdeauna zona de confort, evitând să reflectăm la gânduri de tipul: „Nu-mi place nimic cu adevărat despre mine.”, „Nimeni nu vrea să audă despre problemele cu care mă confrunt.” sau „E vina mea că nu găsesc oameni care sunt potriviți pentru mine.”

Pentru a elimina aceste gânduri sunt utile sfaturile de mai jos, care încep cu o serie de îndrumări legate de corp. Acesta este în strânsă legătură cu mintea, cele două influențându-se reciproc.

Corectează-ți postura

De-a lungul anilor, s-au demonstrat efectele pozitive pe care poziția fizică le are asupra hormonilor. De aceea recomandăm exersarea senzației de încredere, practicând-o atât la nivel psihic, cât și fizic.

Specialiștii susțin că poziția unei persoane nu reflectă doar nivelul de încredere sau insecuritate. Postura corpului trimite mesaje către creier, informându-l despre starea actuală exactă. Acestea fiind spuse, dacă aveți nevoie să vă simțiți încrezători, poziția corpului trebuie să trimită acest mesaj creierului. Picioarele pe pământ, corpul relaxat, postura deschisă și un zâmbet sunt ideale în acest proces.

Fă activități fizice

Activitățile fizice au efect puternic asupra încrederii de sine. Sportul regulat, dansul, cățărările și alte tipuri de activități intense eliberează endorfine, care la rândul lor interacționează cu receptori din creier. Acest lucru creează o stare plăcută de spirit și o percepție mai optimistă asupra propriei persoane.

Când sportul devine o activitate regulată, starea fizică se va îmbunătăți și te vei simți mult mai motivat/ă să acționezi în moduri care îți construiesc încrederea în sine.

 Îmbracă-te astfel încât să-ți placă de tine

Pentru că ne uităm destul de des în oglindă și avem contact cu persoane ale căror păreri ne pot influența, atunci aspectul nostru estetic contează și ne poate oferi un plus de încredere. Nu este vorba aici despre a schimba toată garderoba, ci de a fi atenți la câteva detalii precum:

  • Tipul de haine purtat (acestea trebuie să se potrivească mediului în care lucrăm sau evenimentelor la care participăm);
  • Mărimea hainelor (ele nu trebuie să fie nici prea mari, nici lipite de corp);
  • Culoarea hainelor (întrucât unele culori ne pot binedispune, în vreme ce altele ne pot irita).

Dacă simți că nu ai cunoștințe în acest domeniu, îți poți salva combinații de haine pe site-uri precum Pinterest, poți cere sfatul unei persoane al cărui stil îl admiri sau poți urmări bloggeri de fashion.

Fii bun cu tine însuți

Feedback-ul pozitiv, obținut din exterior, este întotdeauna un dar binevenit. Cu toate acestea, căutarea validării externe poate fi o capcană. Cel mai sigur e să avem dialoguri cu sinele pline de compasiune, bunătate și încurajare. Trebuie să ne oferim singuri validare pentru că, la urma urmei, cea mai importantă relație pe care o avem în viață este cu propria persoană. 

Pentru a avea un dialog pozitiv cu sinele încearcă următoarele strategii:

  • Cunoaște-te pe tine însuți. Fii atent la ceea ce te face fericit și ceea ce prețuiești în viață pentru a nu pierde din vedere motivele pentru care e important să lucrezi la tine sau pentru a nu-i lăsa pe ceilalți să-ți distrugă încrederea de care ai nevoie ca să reușești. S-ar putea să fie util să scrii aceste lucruri într-un jurnal.
  • Pune la îndoială gândurile negative. S-ar putea să gândești automat unele lucruri nesănătoase despre tine. Dacă faci asta, te poate ajuta să întrebi: „Aș vorbi cu un prieten în acest fel?”
  • Spune-ți lucruri pozitive. Unora le place să facă asta în fața unei oglinzi. Poate fi ciudat la început, dar s-ar putea să te simți mai confortabil cu cât o faci mai mult.
  • Exersează să spui „nu”. A fi asertiv poate fi dificil dacă nu ești obișnuit cu asta. Dar a fi de acord cu prea multe lucruri pentru a le face pe plac altora poate fi obositor. Ar putea ajuta să faci o pauză, să respiri și să te gândești la cum te simți tu înainte de a accepta să faci ceva ce nu-ți dorești.
  • Evită să te compari cu alții. De exemplu, ar putea ajuta să limitezi timpul petrecut pe rețelele sociale sau în comunitățile online. Ceea ce alți oameni aleg adesea să împărtășească despre viața lor nu este întotdeauna imaginea completă.
  • Fă ceva frumos pentru tine. Poți pregăti, de pildă, mâncarea ta preferată sau să mergi la un film.

Acordă-ți permisiunea de a fi în proces, asumă-ți riscuri și fă greșeli

Uitându-ne la lumea exterioară, deseori ne gândim: „Toți oamenii sunt mai fericiți, mai frumoși, mai creativi, mai activi, mai de succes decât mine. Eu nu sunt suficient de bun/ă pentru a fi ca ei”. Ce nu luăm în considerare de multe ori este că greșeala este inerentă succesului. Pentru a ne atinge obiectivele și potențialul, trebuie să muncim din greu și să ne înfruntăm slăbiciunile. Chiar și cei mai excepționali profesioniști ai anumitor industrii au dus lupte interne, pe care le-au câștigat și din care s-au dezvoltat.

Dă-ți voie să joci rolul de novice. Acceptă că este în regulă să nu fii perfect/ă. Când ieși din zona de confort și începi ceva nou, îți extinzi propriile limitări. Atunci când finalizezi cu succes, îți construiești încrederea în sine.

Clarifică-ți obiectivele

Încrederea în sine se construiește prin progres către îndeplinirea unor obiective semnificative pentru dezvoltarea noastră. Îți recomandăm să-ți stabilești obiective clare, specifice, măsurabile, relevante și realizabile. Aceste tipuri de obiective conduc la realizări consecvente și considerabile.

Când începi procesul de stabilire a obiectivelor, ia în considerare valorile tale de bază, precum și așteptările pe care le ai de la viață. Apoi planifică pași de acțiune spre îndeplinirea acestor așteptări. Definirea unei misiuni personale este o metodă perfectă de a da o direcție întregului plan de acțiune.

Caută ajutor specializat

Multe persoane au învățat, încă din copilărie, că sunt departe de a fi perfecte, cuvintele și acțiunile lor fiind neplăcute sau nepotrivite pentru cei din jur. De vreme ce copiii nu au capacitatea de a se separa mintal de comportamentul lor, aceștia învață că este o problemă cu ei ca persoană întreagă, căpătând astfel o rușine subconștientă în raport cu cine sunt. Micuțul va gândi, în majoritatea timpului, în tăcere, că ceva este în neregulă cu el.

Psihoterapia creează un cadru unde pacientul cu încredere de sine scăzută se simte acceptat. Aici, acesta înțelege că nu este nimic în neregulă cu el/ea. Prin astfel de tratare, terapeutul modelează un mod diferit pentru pacient de a se referi la propria persoană.

Odată ajuns în terapie, pacientul începe (de obicei cu prudență) să-și împărtășească gândurile și sentimentele cu terapeutul. Dacă terapeutul răspunde cu acceptare și compasiune, persoana care se află în terapie se relaxează. Această relație terapeutică poate fi extrem de productivă și reușită.

Simțind acceptare constantă, compasiune și înțelegere din partea terapeutului, pacientul poate simți nevoia de a împărtăși evenimente și emoții mult mai personale și profunde în timpul sesiunilor. Când terapeutul continuă să răspundă cu acceptare, în interiorul pacientului se naște o credință complet nouă: „Poate că nu este nimic greșit cu mine, la urma urmei.” Aceasta este o metodă reușită de a trata stima de sine scăzută.

Un mesaj final despre încrederea în sine

Un sentiment puternic de încredere și stimă de sine nu se realizează o singură dată și se menține de-a lungul vieții. Este un proces pe întreaga durată a existenței noastre. Indiferent de nivelul de încredere actual, mai devreme sau mai târziu vor apărea evenimente care vor solicita mai multă încredere în sine, mai multă reziliență și capacitate de a rezolva provocări. De aceea, cu răbdare, dedicare și auto-cunoaștere, putem naviga cu succes în această lume complexă și plină de provocări.

Dezvoltarea încrederii în sine necesită timp, precum și menținerea acesteia. Cu toții avem momente care ne provoacă încrederea, dar atunci când înțelegem sursele unui nivel sănătos de încredere în sine, putem să lucrăm întotdeauna la cultivarea acesteia în propria persoană, cât și în cei din jur.Dacă te confrunți cu lipsa de încredere și crezi că aceasta este cauzată de anxietate, stres sau alte probleme emoționale, nu ezita să contactezi Clinica Oana Nicolau. Suntem alături de tine!

Terapeut specializat pe acest subiect

Terapeut specializat pe acest subiect

Georgeta Savu

Psihoterapeut cognitiv-comportamental Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie

Despre autor

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie.

Programează-te acum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termenii si Conditiile din Politica de Confidentialitate.