← Înapoi la Blog

11 min

Migrena: simptome, cauze și tratament

Migrena: simptome, cauze și tratament

Migrena este o durere de cap moderată sau puternică, resimțită pe o parte a capului, sub formă de pulsație și care este asociată deseori cu stări de amețeală, greață, vomă și sensibilitate la lumină. Aceasta poate dura de la câteva ore la câteva zile, afectând 1 din 5 femei și 1 din 15 bărbați. Tratamentul potrivit, remediile de autoajutorare și o serie de modificări ale stilului de viață pot diminua totuși severitatea migrenelor. Pentru a vă face o imagine mai clară despre acest tip de cefalee, vom discuta mai departe despre:

Tipuri de migrene

În funcție de tipologie, migrena poate afecta semnificativ viața unei persoane, ducând chiar la imposibilitatea ridicării din pat și continuării activităților de zi cu zi. Deși în majoritatea cazurilor migrena se agravează în timp, există și cazuri în care situația se îmbunătățește după câțiva ani. Principalele tipuri de migrenă sunt următoarele:

Migrena fără aură

Cea mai comună formă de migrenă este cea fără aură, durerea de cap variind de la ușoară la foarte severă. În cazul femeilor, ea poate apărea odată cu ciclul menstrual, fiind însoțită de o ușoară fotofobie sau fonofobie și putând fi agravată de activitatea fizică. Acest tip de migrenă durează între 4 și 72 de ore, iar durerea se manifestă în jurul ochilor și unilateral.

Migrena cu aură 

Aceasta este o durere de cap severă, precedată de amețeli, țiuit în urechi, sensibilitate la lumină sau sunete, halucinații, dificultăți de vorbire, percepții diferite ale gustului sau mirosului, sentiment de greutate în mâini sau picioare, amorțeală pe o parte a corpului sau altele. 

Aura, constituită din aceste perturbări ale simțurilor, apare în aproximativ un sfert din cazurile de migrenă, cauzând un disconfort puternic, dar fără a pune viața în pericol. Aura survine cu 10 până la 45 de minute înainte de apariția durerii de cap.

Există mai multe tipuri de migrenă cu aură:

Migrena cu aură (cu sau fără durere de cap)

Aceasta se numește și migrenă clasică și mai poate fi precedată de: o stare de hiperactivitate sau nervozitate, pofte alimentare, oboseală, senzația de rigiditate (mai ales în zona gâtului), nevoia de a urina mai des, constipație sau diaree.

Migrenă cu aura trunchiului cerebral 

În acest caz, simptomele ce pot face parte din aură sunt: disartria (articularea defectuoasă a cuvintelor), diplopia (vederea dublă), vertijul, ataxia (mișcări voluntare slab coordonate), tinitusul și hipoacuzia (slăbirea auzului). Simptomele aurei pot dura între 5 minute și o oră, iar durerea de cap este una intensă, pulsatorie, resimțită pe una sau ambele părți ale capului sau, uneori, la ceafă.

Migrena hemiplegică 

Este un tip de migrenă rar întâlnită, unde aura provoacă slăbiciune pe o parte a corpului (hemiplegie). Deficitul motor durează în general până la 72 de ore, dar uneori poate afecta individul până la câteva săptămâni.

Migrena oftalmică sau retiniană

Aceasta implică modificări ale vederii la un ochi, apărute înainte, în timpul sau după durerea de cap propriu-zisă. Scintilațiile (puncte luminoase, strălucitoare) sau pierderea parțială ori totală a vederii durează între 10 și 20 de minute, același ochi fiind afectat în aproape toate episoadele de migrenă. Căutați asistență medicală urgentă dacă vederea vă este afectată pentru mai mult de jumătate de oră!

Statusul migrenos 

Acest tip sever de migrenă nu răspunde la niciun tratament și poate dura mai mult de 72 de ore, iar durerea și greața pot fi atât de intense încât să fie necesară deplasarea la spital. Statusul migrenos se declanșează de obicei în copilărie, adolescență sau la începutul vieții adulte, iar simptomele sale apar cu 1-2 zile înainte de durerea de cap. Dintre acestea menționăm: schimbările de dispoziție, senzația puternică de sete și nevoia de a urina, constipația, căscatul frecvent, diverse pofte alimentare. Aura, formată și din stări precum furnicăturile, spasmele, amorțeala feței sau a unei părți a corpului ori dificultățile de vorbire, apare treptat și durează între 15 și 60 de minute.

Migrena vestibulară

Acest tip de migrenă implică de obicei probleme de echilibru, vertij, greață și vărsături, cu sau fără prezența durerii de cap. Persoanele care se confruntă des cu răul de mișcare pot suferi și de astfel de migrene.

Migrena cronică

Atunci când episoadele de cefalee depășesc 15 zile, iar cel puțin în 8 dintre acestea apar caracteristici specifice migrenei, situație ce se repetă pentru mai mult de 3 luni, putem vorbi de migrenă cronică. 

Cauzele migrenei

Deși cauzele migrenei nu sunt pe deplin înțelese, genetica și factorii de mediu par să joace un rol important. Totodată, modificări ale trunchiului cerebral și interacțiunile acestuia cu nervul trigemen ar putea fi implicate în apariția migrenelor, precum și dezechilibre ale substanțelor chimice din creier – inclusiv serotonina, care ajută la reglarea percepției durerii la nivelul sistemului nervos.

Există o serie de factori declanșatori ai migrenei, printre care:

  • Modificările hormonale la femei. Fluctuațiile estrogenului, apărute înainte sau în timpul menstruației, sarcinii și menopauzei, par să declanșeze dureri de cap puternice multor femei.
  • Tratamentele hormonale, precum cele bazate pe contraceptive orale. Unele femei constată totuși că migrenele lor apar mai rar atunci când iau aceste medicamente.
  • Băuturile precum alcoolul (în special vinul) și cele care conțin cofeină.
  • Stresul, apărut la locul de muncă sau cauzat de certurile în familie etc.
  • Infecții ale urechii, danturii sau afecțiunile sinusale.
  • Stimulii senzoriali precum luminile strălucitoare sau intermitente, sunetele puternice sau mirosurile intense, cum ar fi parfumul, diluantul de vopsea sau fumul de țigară.
  • Lipsa somnului sau dormitul în exces.
  • Efortul fizic intens, inclusiv activitatea sexuală.
  • Schimbări ale vremii sau presiunii barometrice.
  • Medicamente precum vasodilatatoarele (cum ar fi nitroglicerina).
  • Diverse alimente printre care ciocolata, brânzeturile învechite, alimentele congelate, sărate sau procesate. La fel și săritul peste mese.
  • Aditivii alimentari ca aspartamul (îndulcitor) și glutamatul monosodic (MSG – conservant).

Factori de risc

Printre factorii care pot predispune o persoană la migrene se află:

  • Istoricul familial – Dacă un membru al familiei suferă de migrene, atunci există șanse mai mari ca un altul să sufere de această afecțiune.
  • Vârsta – Migrenele pot începe la orice vârstă, deși cel mai adesea apar în timpul adolescenței. Migrenele tind să devină mai puternice în preajma vârstei de 30 de ani și să devină treptat mai puțin severe și mai puțin frecvente în următoarele decenii.
  • Sexul –  Femeile sunt de trei ori mai predispuse decât bărbații să aibă migrene.
  • Modificările hormonale – În cazul femeilor care suferă de migrene, durerile de cap pot începe chiar înainte sau la scurt timp după debutul menstruației, în timpul sarcinii sau menopauzei. De regulă, migrenele se ameliorează după menopauză.
  • Analgezicele – Excesul de analgezice (mai ales combinațiile de acid acetilsalicilic, paracetamol si cafeină), pot cauza dureri severe de cap. Și ibuprofenul luat pentru mai mult de 14 zile pe lună poate conduce la migrene. Durerile de cap cauzate de utilizarea excesivă a medicamentelor apar atunci când medicamentele încetează să diminueze durerea și încep să provoace dureri de cap. Apoi medicamentele sunt utilizate pentru diminuarea durerii de cap, declanșându-se un cerc vicios.

Diagnosticarea migrenei

Un medic instruit în tratarea durerilor de cap (precum medicul neurolog) poate diagnostica migrenele pe baza istoricului medical, a simptomelor și a unui examen fizic și neurologic.

Dacă starea de sănătate a persoanei în cauză este neobișnuită sau devine brusc severă, testele menite să excludă alte cauze ale durerii ar putea include:

  • Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) – O scanare RMN folosește un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a produce imagini detaliate ale creierului și ale vaselor de sânge. Scanările RMN ajută medicii să diagnosticheze tumorile, accidentele vasculare cerebrale, sângerările, infecțiile și alte afecțiuni (neurologice) ale creierului și ale sistemului nervos.
  • Tomografia computerizată (CT) – O scanare CT folosește o serie de raze X pentru a crea imagini detaliate în secțiune transversală ale creierului. Acest lucru îi ajută pe medici să diagnosticheze tumorile, sângerările, infecțiile, leziunile creierului și alte posibile probleme medicale care pot cauza dureri de cap.

Tratament pentru migrenă

Tratamentul utilizat pentru migrene are ca scop stoparea simptomelor și prevenirea atacurilor viitoare. Alegerea tratamentului depinde de frecvența și severitatea durerilor de cap, de prezența altor simptome precum greața sau vărsăturile și de alte afecțiuni medicale ce pot exista. Consultarea unui medic specialist este foarte importantă pentru stabilirea tratamentului!

Medicamentele folosite pentru ameliorarea durerii funcționează cel mai bine atunci când sunt luate la primul semn al migrenei. Medicamentele care pot fi utilizate includ:

  • Medicamentele eliberate fără prescripție medicală, destinate durerilor moderate și rare (paracetamolul, aspirina, ibuprofenul sau metoclopramidul, ce luptă împotriva manifestărilor de greață și a vărsăturilor).
  • Medicamentele profilactice (antidepresive, beta blocante și blocante ale canalelor de calciu), utilizate în mod constant în cazul migrenelor prelungite și intense.

Terapii complementare pentru migrenă

Intensitatea atacurilor migrenoase poate fi redusă cu ajutorul unor terapii ce nu implică medicamentele. Dintre acestea menționăm:

  • Acupunctura – Procedură recomandată și de Organizația Mondială a Sănătății, întrucât a prezentat efecte terapeutice certe. Acupunctura implică inserarea unor ace fine în anumite zone de tegument, efectul fiind dirijarea energiei către organele vitale și relaxarea musculaturii. Acele sunt de unică folosință, iar manevra este mult mai puțin dureroasă decât o injecție. Se recomandă totuși informarea medicului curant dacă se dorește încercarea acestei proceduri. 
  • Biofeedback-ul – Acesta constă în atașarea unor senzori conectați la un dispozitiv ce monitorizează anumite funcții ale organismului precum temperatura. Apoi medicul poate ajuta pacientul să învețe metode prin care să-și controleze fizic și mental aceste funcții, creșterea temperaturii mâinilor sau picioarelor ajutând, spre exemplu, la diminuarea contracției anormale a vaselor sangvine din cap și, implicit, a cefaleei.
  • Meditația – Tehnică de relaxare a creierului și corpului. Un studiu publicat în 2014, în revista „Headache”, a constatat că persoanele care practicau meditația aveau cu aproximativ 1,4 mai puține migrene pe lună. Pentru cei care suferă de migrenă cronică diferența este semnificativă, durerile de cap fiind mai puțin severe și durând cu aproximativ trei ore mai puțin decât în cazul persoanelor care nu au meditat. 

Dr. Kabat-Zinn, directorul Clinicii de Reducere a Stresului de la Centrul Medical al Universității din Massachusetts, a descoperit că pacienții care au meditat și reflectat asupra prezentului în mod regulat timp de opt săptămâni au raportat reducerea consumului de medicamente pentru dureri de cap, o diminuare a stării de stres și anxietate și o stare mai bună în general.

Prevenția migrenelor

Medicamentele ce pot contribui la prevenția migrenelor sunt următoarele:

  • antidepresivele;
  • antihipertensivele;
  • injectiile cu toxină botulinică;
  • anticonvulsivantele.

Medicul mai poate prescrie și suplimente alimentare precum magneziul, vitamina B2, coenzima Q10, acestea ajutând la reducerea frecvenței migrenelor.

Există și măsuri ce pot ajuta la îmbunătățirea stării generale de sănătate, demne de luat în calcul:

  • Urmarea unui stil de viață sănătos ce implică evitarea fumatului, adoptarea unei o diete echilibrate și sănătoase, precum și activitatea fizică regulată. 
  • Evitarea factorilor declanșatori ce diferă de la o persoană la alta: alcoolul, lumina puternică, mirosurile puternice, excesul de cofeină, alimentele prea sărate, aditivii alimentari etc.
  • Apelarea la tehnici de relaxare (meditație, yoga, acupunctură, biofeedback etc.), pentru că stresul poate fi o cauză importantă a migrenei.
  • Hidratarea corespunzătoare. Pentru a funcționa optim, organelele interne și țesuturile au nevoie de aproximativ 2 litri de apă pe zi.
  • Respectarea unui program de somn de 7-8 ore pe noapte. De asemenea, este importantă evitarea folosirii dispozitivelor electronice în dormitor, cu 2-3 ore înainte de culcare.

Despre autor

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie.

Programează-te acum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sunt de acord cu Termenii si Conditiile din Politica de Confidentialitate.