Narcolepsie - Boala somnului

Narcolepsie: tot ce trebuie să știi despre „boala somnului”

O stare de somnolență excesivă pe timpul zilei sau faptul de a ațipi câteva minute fără să realizăm ne poate duce cu gândul la narcolepsie, o afecțiune supranumită și „boala somnului”.

În acest articol vom vorbi despre:

  • Ce este narcolepsia;
  • Tipuri de narcolepsie;
  • Simptome ale narcolepsiei;
  • Cauzele narcolepsiei;
  • Cine poate dezvolta narcolepsie;
  • Complicațiile narcolepsiei;
  • Diagnosticarea narcolepsiei;
  • Tratamentul narcolepsiei
  • Sfaturi pentru persoanele cu narcolepsie.

Ce este narcolepsia

Pe timpul nopții, creierul lucrează pentru a regenera organismul. Somnul parcurge mai ulte etape, care alcătuiesc un ciclu: primele sunt etapele 1,2,3, care compun somnul non-REM, fiind urmate de somnul REM. REM înseamnă rapid eye movement, adică mișcări rapide ale globului ocular.

Etapa 1

Deși stă cu ochii închiși, persoana se poate trezi ușor, poate experimenta contracții musculare care dau senzația de cădere în gol; această etapă poate dura de la 5 până la 10 minute.

Etapa 2

Frecvența cardiacă și temperatura corpului scad, în pregătirea pentru somnul profund.

Etapa 3

Somnul este profund. În timpul somnului non-REM, organismul se regenerează, sistemul imunitar se întărește, iar oasele și mușchii se refac.

Somnul REM

Acesta apare la aproximativ 90 de minute de la adormire, iar prima etapă REM durează în jur de 10 minute. Apoi, fiecare etapă REM care urmează devine mai lungă (cea finală poate dura până la o oră), în timp ce perioadele de somn profund se scurtează. În timpul somnului REM au loc visele.

În cazul persoanelor care suferă de narcolepsie, somnul REM apare aproape imediat după ce au adormit. În timpul somnului REM putem experimenta și paralizie musculară, ceea ce explică anumite simptome ale narcolepsiei.

Tipuri de narcolepsie

Există două tipuri de narcolepsie:

Narcolepsia cu cataplexie

Ea presupune experimentarea unei slăbiciuni musculare bruște, cu posibilitatea ca persoana respectivă să cadă la pământ.

Crezi că suferi de Narcolepsie
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Un asemenea episod poate fi declanșat de emoții puternice, precum surpriza, bucuria sau furia, ori de oboseală și durează mai puțin de 2 minute.

Persoanele care suferă de acest tip de narcolepsie au un nivel redus de hipocretină (orexină) la nivelul creierului, aceasta fiind substanța responsabilă să mențină starea de veghe pe timpul zilei.

Narcolepsia fără cataplexie

În acest caz, simptomele sunt mai blânde. Persoanele care suferă de acest tip de narcolepsie au un nivel normal de hipocretină la nivelul creierului.

Simptome narcolepsie

  • Stare de somnolența excesivă pe timpul zilei:

Persoana va simți o stare puternică de somnolență pe tot parcusul zilei, având tendința de a ațipi, cel mai adesea în momente nepotrivite. Somnolența excesivă poate duce la pierderi de memorie, la o scădere a energiei, la oboseală sau epuizare și depresie.

  • Halucinații hipnagogice

Acestea pot fi experimentate în perioada de intrare în somn și sunt de natură vizuală, auditivă, tactilă sau kinetică.

  • Cataplexie

Ea reprezintă pierderea bruscă a controlului muscular la nivel feței, gâtului și genunchilor. Unii oameni experimentează doar o slăbiciune ușoară, cum ar fi căderea capului sau a maxilarului, însă alții se prăbușesc la pământ, existând riscul de a se răni grav.

  • Paralizia în somn

Persoana care suferă de narcolepsie poate resimți o incapacitate de deplasare sau vorbire de durată scurtă, chiar dacă este trează și conștientă. Aceste episoade pot dura de la câteva secunde, la câteva minute. După încheierea lor, capacitatea de a se deplasa și de a vorbi este recuperată pe deplin.

Narcolepsie - Boala somnului

Cauzele narcolepsiei

  • Nivel scăzut al hipocretinei

Cauza exactă a narcolepsiei este necunoscută, însă, cea mai mare parte a oamenilor care suferă de narcolepsie, mai ales când vorbim despre narcolepsia de tip I (cu cataplexie) au un nivel scăzut al hipocretinei. Din motive încă necunoscute nouă, celulele care produc hipocretina (în hipotalamus) sunt distruse.

  • Cauze genetice

Narcolepsia poate fi moștenită, ceea ce înseamnă că și deficiența de hipocretină este moștenită.

  • Leziuni la nivelul creierului sau tumore cerebrale

Persoanele cu narcolepsie pot adormi brusc, tonusul muscular scade brusc și încep să viseze. Acest lucru se poate întâmpla indiferent de ceea ce făceau în acel moment și indiferent de momentul zilei. Când au loc aceste „episoade” de somn brusc, putem spune că somnul REM apare în mod necorespunzător și spontan.

Cine poate dezvolta narcolepsie

Narcolepsia este o afecțiune destul de rară si este dificil să știm exact populația bolnavă, deoarece specialiștii cred că partea cea mai mare a cazurilor este neraportată.

Atat bărbații, cat și femeile prezintă aproximativ aceleași predispoziții pentru a dezvolta narcolepsie. Există studii care sugerează că afecțiunea poate fi mai frecvent întâlnită la bărbați.

Simptomele narcolepsiei apar adesea în perioada adolescenței, deși această afecțiune este diagnosticată, de obicei, abia după vârsta de 20 de ani, până înspre 40.

Complicațiile narcolepsiei

  • Dificultăți de concentrare

Narcolepsia poate fi greșit interpretată de către ceilalți și poate provoca probleme la locul demuncă sau la școală – mai ales în cazul existenței unei somnolențe excesive pe timpul zilei și a incapacității de concentrare;

  • Neînțelegeri în relația de cuplu

Deoarece cataplexia poate fi declansaștă de anumite sentimente intense precum bucuria sau furia, este posibil ca relațiile personale să fie afectate;

  • Provocarea unor accidente sau incidente

Narcolepsia influențeaza capacitatea persoanei de a conduce un autovehicul, pentru că în acel timp pot apărea episoade spontane de somn, ceea ce duce la un risc crescut de accidente rutiere.

Crezi că suferi de Narcolepsie
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

În acest caz, este nevoie ca persoana respectivă să ceară un aviz din parteamedicilor, dar, cel mai responsabil, este sa renunte la a conduce autoturisme sau echipamente rulante.

Din cauza unor căzături puternice cauzate de narcolepsia cu cataplexie, persoana respectivă se poate lovi, poate răni pe alții sau poate declanșa incidente casnice.

Toate aceste riscuri îngreunează foarte mult desfășurarea normală a activităților cotidiene, ceea ce poate duce la un sentiment de frustrare.

  • Obezitate

Persoanele care suferă de narcolepsie sunt mai predispuse să fie supraponderale – din cauza metabolismului scăzut, care predispune la creșterea în greutate.

  • Diagnosticarea narcolepsiei

Somnolența excesivă pe perioada zilei poate provoca o serie de afecțiuni și orice persoană care se confruntă cu acest simptom trebuie să ceară ajutor medical specializat pentru a determina cauza exactă.

Narcolepsia este adesea diagnosticată greșit la început. Narcolepsia poate fi asociată cu alte tulburări ale somnului, cum ar fi insomnia –  incapacitatea sau dificultatea de a adormi, trezirea în mod repetat în timpul nopții sau experimentarea unor sentimente de oboseală și lipsă a energiei imediat după trezire.

De asemenea, narcolepsia poate fi asociată și cu sindromul picioarelor neliniștite – afecțiune care presupune o mișcare necontrolată a membrelor inferioare în timpul somnului, precum și apariția unor senzații neplăcute, precum amorțeală, înțepături, mâncărime, senzație de arsură etc.

Narcolepsie - Boala somnului

Întrebările pe care un medic le va adresa unei persoane pentru a întocmi istoricul medical cuprivire problemele de somn (modul în care doarme și calitatea somnului) sunt:

  • există somnolență diurnă?
  • câte ore doarme acea persoană noaptea?
  • dacă se simte odihnită atunci când se trezește?
  • dacă simte senzații neobișnuite în timp ce doarme?
  • dacă simte vreodată incapacitatea de a se mișca atunci când adoarme sau când se trezește?
  • dacă are slăbiciune musculară atunci când râde sau când este supărată?
  • pe lângă aceste întrebări, pentru o diagnosticare corectă de narcolepsie, se va face și o analiză amănunțită a somnului persoanei respective prin investigații precum:

polisomnografie – ea analizează activitatea electrică a creierului, nivelul oxigenului din sânge, ritmul cardiac și respirator și mișcările involuntare ale ochilor și membrelor inferioare;

test de latență a somnului – măsoară gradulde somnolență excesivă din timpul zilei sau episoadele bruște de somn din timpul zilei. Investigația se poate efectua numai într-un laborator special de supraveghere a somnului, sub îndrumarea medicului specializat. Testul este precedat de o polisomnografie.

Aceste investigări ale somnului ajută la confirmarea diagnosticului de narcolepsie.

De asemenea, păstrarea unui jurnal al somnului se poate dovedi utilă pentru o diagnosticare corectă.

Crezi că suferi de Narcolepsie
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Diagnosticul poate fi adesea pus greșit, mai ales în cazul copiilor care suferă de narcolepsie. Medicii pot fi induși în eroare de probleme de comportament sau alte afecțiuni psihice.

În plus, somnolența excesivă generează probleme de concentrare, atenție și învățare – ceea ce poate duce la diagnosticarea greșită cu ADHD (tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate).

Copiii care suferă de această afecțiune pot fi percepuți ca fiind „leneși” sau „depresivi” la școală și în cercul de prieteni.

Există studii care arată că metabolismul este afectat în cazul copiilor cu narcolepsie, căci el este controlat de o zona din creier numită hipotalamus. De aceea, copiii care suferă de această boală pot deveni supraponderali sau obezi, acesta fiind între primele simptome ale acestei boli.

Tratamentul narcolepsiei

Deși această boală nu poate fi vindecată, exista medicație ajutătoare, iar modificarea stilului de viață poate ameliora simptomele și astfel menține și chiar crește calitatea vieții.

Medicație

Medicul poate prescrie medicamente ce stimulează sistemul nervos central, pentru a preveni episoadele spontane de somn pe timpul zilei. Astfel, persoana respectivă își va putea desfășura activitățile cotidiene în mod normal.

Medicamentele recomandate pot fi:

  • inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI) – ele sunt prescrispe pentru a suprima somnul REM, în cazul simptomelor cataplexiei, halucinațiilor hipnagogice sau paraliziei somnului. Ele pot prezenta efecte secundare, precum îngrășarea sau insomnia;
  • alte medicamente antidepresive;
  • oxibatul de sodiu – este prescris în cazul narcolepsiei cu cataplexie, pentru că ajută la îmbunătățirea somnului pe timp de noapte și, în funcție de doză, poate controla somnolența excesivă din timpul zilei. Se va folosi fără consum de alcool.

Psihoterapie

În cazul diagnosticării cu narcolepsie este indicată, pe lângă medicație, și psihoterapia. Acesta ajuta persoana diagnosticată să își recapete starea de bine și să învețe tehnici mentale de gestionare a simptomelor narcolepsiei.

Cea mai indicată formă de psihoterapie în cazul acestei boli este terapia cognitiv-comportamentală, care se concentrează pe învățarea tehnicilor de remodelare a gândirii și comportamentelor.

Pacienții vor învăța să identifice și să schimbe gândurile, atitudinile și comportamentele legate de problemele pe care le întâmpină în anumite situații de viață.

Sfaturi pentru persoanele cu narcolepsie

Modificarea stilului de viață ajută persoanele cu narcolepsie să gestioneze mai ușor simptomele și să mențină o bună calitate a vieții.

Narcolepsie - Boala somnului

Acest aspect include atenție la igiena somnului, stabilirea și respectarea unui program strict de somn pe timpul zilei și menținerea unui stil de viață sănătos – prin respectarea unei alimentații echilibrate și prin practicarea exercițiilor fizice în mod regulat.

Cum poate fi realizată igiena somnului

  • Respectați un program de somn constant – mergeți la culcare și treziți-vă la aceeași oră, în fiecare zi, inclusiv în weekend sau în vacanțe;
  • Încercați să dormiți cel puțin 7 ore pe noapte;
  • Mergeți la culcare doar dacă simțiți că vă este somn;
  • Dacă nu vă ia somnul după 20 de minte, ridicați-vă din pat;
  • Stabiliți-vă câteva ritualuri relaxante înainte de culcare – un ceai oriun masaj cu uleiuri esențiale, precum lavanda;
  • Limitați consumul de tehnologie și folosirea dispozitivelor electronice în pat și înainte de culcare, indiferent că vorbim despre laptop, tabletă sau telefon. Ecranul albastru al dispozitivelor inhibă somnul;
  • Amenajați camera în care dormiți astfel încât să fie liniște, decorul să fie relaxant, temperatura să fie optimă, iar lumina să nu fie prea puternică;
  • Limitați expunerea la surse de lumină puternică pe timpul zilei sau după-amiaza;
  • Evitați mâncărurile grele înainte de culcare – dacă vă e foame noaptea, alegeți o gustare ușoară;
  • Evitați alcoolul înainte de culcare;
  • Evitați consumul de cafea după-amiaza sau seara;
  • Mențineți o alimentație echilibrată și practicați sport în mod regulat.

Crezi că suferi de Narcolepsie
Discuta acum cu unul dintre terapeuții noștri și lasă-ne să te ajutăm.

Concluzii

Deși nu există un tratament care să vindece narcolepsia, medicația, terapia și menținerea unuistil de viață sănătos pot ajuta la amelioarea simptomelor. Primul și cel mai important pas este, însă, să cereți ajutor medical specializat pentru diagnosticarea corectă a acestei boli.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *