← Înapoi la Blog

10 min

Palpitații: cauze și remedii

Palpitații: cauze și remedii

Palpitațiile sunt acele bătăi ale inimii pe care le observăm, spre deosebire de marea majoritate, pentru că par să devină brusc mai puternice sau neregulate. Ele durează, de obicei, de la câteva secunde până la câteva minute și pot fi simțite, firește, la nivelul cordului, dar și la nivelul gâtului. Deși pot provoca îngrijorare pentru că apar brusc, fie în timpul activității fizice, fie în stare de repaos, palpitațiile sunt, în general, inofensive și nu indică în mod necesar o problemă gravă de sănătate. Există însă și cazuri când acestea sunt semnul unor afecțiuni ale inimii sau ale altor organe. Pentru a afla dacă ar trebui să consultați un specialist, vă oferim în continuare mai multe informații despre:

Cauzele palpitațiilor

Întrucât cauzele specifice ale palpitațiilor nu sunt ușor de detectat, menționăm o parte din cauzele comune cu alte probleme de sănătate:

  • Febra;
  • Exercițiile intense;
  • Depresia;
  • Răspunsurile emoționale puternice, stresul, anxietatea sau atacurile de panică;
  • Stimulentele, precum cofeina, nicotina, cocaina, amfetaminele și medicamentele pentru răceală și tuse care conțin pseudoefedrină;
  • Modificările hormonale asociate cu menstruația, sarcina sau menopauza;
  • Un nivel al hormonilor tiroidieni prea scăzut sau prea ridicat.

Mai puțin întâlnite sunt următoarele cazuri:

  • Aritmia sau ritmul cardiac neregulat. Aritmiile pot provoca bătăi ale inimii foarte rapide (tahicardie), bătăi neobișnuit de lente (bradicardie), bătăi care variază sau o combinație a celor trei. Palpitațiile resimțite seara sau când ne odihnim nu indică în mod neapărat o problemă, căci tindem să le observăm doar pentru că nu suntem la fel de distrași ca în timpul zilei. Cu toate astea, în cazuri rare, ele pot fi un simptom al aritmiei, motiv pentru care e indicată vizita la un medic specialist, mai ales dacă palpitațiile sunt însoțite de dificultăți de respirație și dureri în piept.
  • Sindromul metabolic, pentru prezența căruia trebuie să apară concomitent cel puțin trei dintre următoarele afecțiuni: toleranța redusă la glucoză, hipertensiunea arterială, excesul de grăsime ponderală în jurul taliei, nivelurile scăzute ale colesterolului bun și niveluri peste normal ale trigliceridelor.
  • Miocardita, care este o inflamație a mușchiului inimii, ce rezultă dintr-o infecție virală.
  • Anemia (număr scăzut de globule roșii).
  • Hipotensiunea arterială (tensiune arterială scăzută).
  • Hipoglicemia (glicemie scăzută).

Complicații

Când palpitațiile sunt cauzate de o afecțiune cardiacă, complicațiile pot include:

  • Leșinul – Dacă inima bate rapid, tensiunea arterială poate scădea, generând o stare de slăbiciune care poate conduce la leșin. Această situație este mai probabilă la persoanele cu o problemă cardiacă, cum ar fi boala cardiacă congenitală sau anumite probleme valvulare.
  • Stopul cardiac – Există o probabilitate extrem de redusă ca palpitațiile să fie cauzate de probleme serioase ale inimii care o pot determina să înceteze să bată eficient, punând viața în pericol.
  • Accidentul vascular cerebral – Dacă palpitațiile sunt cauzate de fibrilația atrială (practic, camerele superioare ale inimii – atriile – tremură în loc să aibă contracțiile corecte), sângele se poate acumula acolo și poate forma cheaguri. Dacă un cheag se desprinde și  intră în circulația sanguină, el poate bloca o arteră cerebrală, provocând un accident cerebral.
  • Insuficiența cardiacă – Anumite aritmii pot reduce capacitatea de pompare a inimii. 

Palpitații și tremor

Palpitațiile și tremorul (sau tremuratul) apar rareori împreună, dar este important de văzut când are totuși loc acest lucru. Ele apar în situații precum:

  • Hipertiroidismul, care este o afecțiune ce implică producerea excesivă de hormoni de către glanda tiroidă. Alte semne specifice sunt: pierderea în greutate, transpirația în exces sau căderea părului. Anxietatea, hiperactivitatea, insomnia, oboseala, setea constantă, intoleranța la căldură și încă altele sunt simptome specifice pentru această afecțiune.
  • Hipoglicemia, care poate precipita apariția acestor simptome și semne, de obicei în cazul diabeticilor insulino-dependenți sau care iau derivați de sulfoniluree (o grupă de medicamente pentru diabetul de tip 2).
  • Fibrilația atrială, anomalie a ritmului cardiac caracterizată prin bătăi neregulate și adesea rapide ale inimii. Simptomele pot include și amețeli, leșin, oboseală, dificultăți de respirație și dureri în piept. Tratamentul fibrilației atriale include medicamente specifice, dar și proceduri precum cardioversia sau ablația, pentru a normaliza ritmul cardiac.
  • Tremorul, care semnifică mișcările involuntare ale uneia sau mai multor părți ale corpului. Cauzele tremorului includ tulburări neurologice, boli neurodegenerative, consumul sau abuzul anumitor medicamente, intoxicațiile cu mercur, tiroida hiperactivă și insuficiența hepatică. Există mai multe tipuri de tremor, iar tratamentul depinde de tipul specific și de disponibilitatea medicamentelor pentru afecțiune.
  • Anxietatea, tulburare definită printr-un sentiment puternic și permanent de teamă și caracterizată prin simptome precum dificultățile de concentrare, dureri de cap, probleme de somn și iritabilitate. Anxietatea poate fi generată de cauze diverse precum mediul înconjurător neprietenos sau perceput ca neprietenos, nemulțumirea privitoare la propriile performanțe, statusul social nesatisfăcător etc.
  • Atacurile de panică, definite ca stări de teroare ce se instalează brusc și care lovesc fără avertisment. Aceste episoade pot apărea oricând, chiar și în timpul somnului. O persoană care se confruntă cu un atac de panică poate crede că are un atac de cord sau că moartea este iminentă. Frica și teroarea pe care o trăiește o persoană în timpul unui atac de panică sunt total disproporționate față de situația reală și adesea nu au legătură cu ceea ce se întâmplă în jur. Majoritatea persoanelor cu atacuri de panică experimentează câteva dintre următoarele simptome: bătăi accelerate ale inimii, sentimentul că ar putea leșina, amețeli, amorțeală sau furnicături în mâini și degete, frisoane, dureri în piept, dificultăți de respirație și senzație de pierdere a controlului. Tratamentul pentru anxietate și pentru atacurile de panică includ psihoterapia, medicația anxiolitică și uneori antidepresivă, și necesitatea schimbării stilului de viață.

Deși lista de mai sus poate fi considerată un ghid pentru a cunoaște mai multe despre afecțiunile ce pot cauza tremor și palpitații, ea nu înlocuiește un diagnostic dat de un furnizor calificat și autorizat de servicii medicale. Există multe alte afecțiuni medicale care pot fi asociate cu aceste simptome.

Diagnosticarea palpitațiilor

Pentru a diagnostica palpitațiile, medicul de familie face un examen fizic și ascultă cordul folosind un stetoscop. Examenul poate include căutarea semnelor unor afecțiuni medicale colaterale, care pot provoca palpitații, cum ar fi mărirea glandei tiroide. Medicul adresează și întrebări legate de istoricul medical.

Dacă medicul consideră că palpitațiile sunt cauzate de o afecțiune a inimii, testele vor include:

  • Electrocardiograma (ECG sau EKG) – Acest test rapid și nedureros cartografiază activitatea electrică a inimii. Electrozii plasați pe corp sunt conectați la un computer, care afișează rezultatele testului, arătând dacă inima bate prea încet sau prea repede. Înainte de acest test se recomandă evitarea activităților fizice și a consumului de apă rece.
  • Monitorizare Holter – Acest dispozitiv ECG portabil este ținut timp de o zi sau mai mult pentru a înregistra ritmul inimii în timpul activităților zilnice. Este folosit pentru a detecta palpitațiile care nu sunt descoperite în timpul unui examen ECG obișnuit. Unele dispozitive personale, precum ceasurile inteligente, oferă posibilitatea monitorizării tip ECG de la distanță. Întrebați medicul dacă aceasta este o opțiune pentru dvs.
  • Ecocardiograma – Acest examen neinvaziv folosește ultrasunete pentru a crea imagini dinamice ale inimii și poate evidenția eventualele probleme de flux sanguin și de structură ale inimii.

Tratament pentru palpitații

Cu excepția cazului în care sunt cauzate de o afecțiune a inimii, palpitațiile necesită rareori tratament. În schimb, un medic ar putea face recomandări preventive pentru evitarea situațiilor declanșatoare de palpitații. Printre acestea se numără:

  • Reducerea stresului utilizând tehnici de relaxare, precum meditația, yoga, ținerea unui jurnal, exercițiile de respirație profundă, exercițiile fizice și psihoterapia;
  • Evitarea stimulentelor precum alcoolul, cofeina, nicotina, unele medicamente pentru răceală și a băuturilor energizante;
  • Evitarea consumului de droguri sau supresoarelor de apetit alimentar.

Factorii declanșatori ai palpitațiilor pot fi diferiți pentru fiecare persoană, motiv pentru care se recomandă utilizarea unui jurnal pentru a observa când acestea apar și dacă dispar atunci când situațiile declanșatoare sunt evitate.

Dacă palpitațiile apar noaptea, sunt indicate următoarele acțiuni la îndemână:

  • Câteva momente de respirație lungă și profundă, inspirând pe nas și expirând pe gură;
  • Consumarea unei cantități de apă, întrucât deshidratarea forțează inima să lucreze mai mult pentru a pompa sângele;
  • Schimbarea poziției în pat sau o scurtă plimbare prin cameră pentru câteva minute, însoțită de exerciții de respirație profundă;
  • Evitarea meselor grele, a fumatului, cofeinei și alcoolului înainte de culcare.

Există și remedii ce țin de schimbarea stilului de viață, printre care:

  • Consumarea de alimente bogate în electroliți. Electroliții care pot aduce beneficii sănătății inimii sunt în principal potasiul, calciul, magneziul și sodiul. Potasiul se găsește preponderent în banane, avocado, cartofi dulci și spanac. Pentru a crește aportul de calciu se recomandă legumele cu frunze de un verde închis și lactatele, iar pentru magneziu se recomandă peștele și nucile. Majoritatea oamenilor primesc necesarul de sodiu din alimentele conservate sau gata ambalate.
  • Adoptarea unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase din nuci sau pește. Se recomandă limitarea consumului de alimente ce cresc riscurile cardiace: zahărul, sarea, alimentele intens procesate sau ambalate, grăsimile trans (potențiatorii de aromă, textură și de rezistență a alimentelor) și grăsimile saturate.
  • Exercițiile fizice, incluzând plimbările în ritm alert. Acestea pot ajuta la pierderea în greutate, la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.
  • Executarea unor manevre vagale (acționează asupra nervului vag), care conectează creierul și inima. Acest nerv cranian poate fi stimulat prin șocul produs de apa rece  (dușuri reci, spălarea cu apă rece pe față sau aplicarea unui cub de gheață în partea de jos a cefei), prin tușire sau adoptarea unei poziții ghemuite pentru câteva secunde.

Dacă palpitațiile sunt cauzate de o afecțiune a inimii, precum aritmia, tratamentul se va concentra pe corectarea afecțiunii. Tratamentele variază în funcție de cauză, uneori fiind prescrise medicamente din clasa de beta-blocante (medicamente ce încetinesc ritmul cardiac și reduc palpitațiile).
Dacă suferiți de palpitații și credeți că acestea sunt cauzate de stres sau alte probleme emoționale, nu ezitați să contactați Clinica Oana Nicolau. Suntem alături de dumneavoastră!

Despre autor

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie.

Programează-te acum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sunt de acord cu Termenii si Conditiile din Politica de Confidentialitate.