← Înapoi la Blog

10 min

Paralizia in somn: cauze și soluții

Paralizia in somn: cauze și soluții

În timp ce o persoană adoarme sau se trezește, creierul său trimite semnale către mușchii brațelor și picioarelor pentru a se relaxa. În cazul paraliziei în somn, conștiența este recăpătată, dar nu și abilitatea persoanei de a se mișca. Conform cercetătorilor, în cele mai multe cazuri, paralizia în somn este un semn că etapele unui somn odihnitor nu sunt parcurse în mod corespunzător din cauze precum apneea în somn, insomnia sau stresul, rareori fiind găsită o conexiune între paralizie și diverse probleme psihologice sau psihiatrice. 

De-a lungul secolelor, simptomele paraliziei în somn au fost descrise în multe feluri și adesea atribuite unei prezențe „diabolice”. Aproape fiecare cultură de-a lungul istoriei a creat povești despre creaturi malefice sau umbre care îi îngrozesc pe oameni noaptea, atunci când sunt neputincioși. Există însă explicații științifice pentru acest fenomen, precum și metode pentru a evita episoadele de paralizie în somn.

Ce este paralizia în somn?

Somnul este împărțit în trei etape (numite non-REM), urmate de o etapă REM (rapid eye movement), caracterizată prin mișcarea rapidă a ochilor. Trecerea prin aceste etape, durând între 90 și 110 minute la adulți, formează un ciclu de somn, care se repetă de mai multe ori pe parcursul nopții. 

Dacă în timpul somnului non-REM țesuturile se regenerează, iar oasele și mușchii se fortifică, somnul REM este etapa în care creierul devine mai activ, procesând ceea ce am învățat sau gândit pe timpul zilei și formând amintiri. Etapa REM este cea în care visăm, iar pentru a nu reproduce în viața reală ceea ce se întâmplă în vis, riscând să ne rănim, creierul împiedică mușchii membrelor să se miște. Paralizia în somn apare atunci când intrăm sau ieșim din somnul REM, devenind în mod accidental conștienți.

În timpul paraliziei în somn, oamenii sunt conștienți de locul în care se află, pot respira și-și pot muta privirea, însă nu-și pot mișca corpul. Imposibilitatea unei persoane de a se mișca și de a vorbi poate dura câteva secunde sau chiar minute. 

Dacă paralizia în somn apare atunci când o persoană este pe cale să adoarmă, atunci ea se numește paralizie hipnagogică sau predormitală, iar dacă apare atunci când aceasta se trezește, se numește paralizie hipnopompică sau postdormitală.

 Simptomele paraliziei în somn

„…tocmai atunci, moartea se apropiase de el şi-şi odihnise capul la picioarele patului (…) 

Nu-i putea vorbi ca să-i spună s-o alunge, şi acuma se ghemuise, 

tot mai grea, pe pieptul lui, de nu mai era în stare să respire.”

(Ernest Hemingway – Zăpezile de pe Kilimanjaro)

Simptomele paraliziei în somn includ:

  • Imposibilitatea mișcării membrelor;
  • Incapacitatea de a vorbi;
  • Frică intensă sau panică (inclusiv frica de moarte);
  • Presiune pe piept sau senzație de sufocare;
  • Halucinații (fie vizuale, fie legate de sentimentul că se mai află cineva în cameră). 

Aceste stări intense, precum și posibilitatea ca o persoană să se trezească plângând sau având palpitații pot fi explicate prin starea de anxietate și confuzie ce însoțește neputința persoanei conștiente de a se mișca.

Cauzele paraliziei în somn

Până la 4 din 10 persoane pot suferi de paralizie în somn. Această afecțiune comună este adesea observată pentru prima dată în anii adolescenței, însă bărbații și femeile de orice vârstă se pot confrunta cu ea. Nu este clar ce determină această afecțiune, însă următorii factori par să aibă legătură cu acest fenomen:

  • Apneea obstructivă în somn. Problemele și tulburările de somn prezintă cele mai puternice corelații cu paralizia în somn. Apneea obstructivă în somn este una dintre cele mai des întâlnite cauze, făcând ca respirația să se oprească în mod repetat în timpul somnului, chiar și de peste o sută de ori. Această afecțiune provoacă sforăit puternic și oboseală pe parcursul zilei, chiar și după multe ore de somn. Lăsată netratată, ea poate duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi hipertensiune arterială și probleme cardiace. Apneea în somn poate afecta pe oricine, dar cel mai adesea afectează bărbații în vârstă care sunt supraponderali.
  • Insomnia sau lipsa de somn. Insomnia este o tulburare de somn care afectează până la 35% dintre adulți. Ea este caracterizată de dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit toată noaptea, până la ora dorită de trezire. Aceasta poate avea efecte grave asupra sănătății fizice și mentale, ducând la somnolență excesivă în timpul zilei, lipsă de concentrare, irascibilitate, un risc mai mare de accidente auto etc. Cauzele obișnuite ale insomniei includ stresul, un program de somn neregulat, obiceiurile proaste de somn, tulburările de sănătate mintală precum anxietatea și depresia, bolile fizice și durerea, medicamentele, problemele neurologice și tulburările specifice de somn. Pentru mulți oameni, o combinație a acestor factori poate iniția și exacerba insomnia.
  • Dormitul pe spate. Cercetările arată că dormitul pe spate poate fi asociat cu un risc crescut de paralizie în somn. Este recomandată poziționarea unei perne în zona spatelui pentru a preveni întoarcerea corpului în timpul somnului. 
  • Un program de somn care se schimbă constant sau schimbarea de fus orar.
  • Crampele musculare nocturne. Acestea sunt senzații bruște și intense de durere la nivelul tălpii sau piciorului. Durerea apare atunci când un mușchi se contractă și dispare prin mișcarea piciorului, masarea zonei afectate sau utilizarea unei comprese calde plasate pe mușchi.
  • Diverse condiții mentale. Persoanele cu  tulburare de stres post-traumatic (PTSD) sau tulburări de anxietate, inclusiv tulburare de panică, par să experimenteze mai des episoade de paralizie în somn. 
  • Narcolepsia. Aceasta este o afecțiune rară, care face ca o persoană să adoarmă brusc în momente nepotrivite. Ea este adesea cauzată de lipsa hipocretinei chimice din creier (cunoscută și sub numele de orexină), care reglează starea de veghe. Dacă creierul nu este capabil să regleze tiparele de somn și de veghe în mod corespunzător, acest lucru poate duce la: somnolență excesivă în timpul zilei, dificultăți de concentrare și în a rămâne treaz, adormire bruscă, cataplexie (pierderea temporară a controlului muscular care duce la slăbiciune și posibil colaps), prelungirea somnului REM ce rezultă în mai multe vise, dar mai puțin somn odihnitor, trezit în timpul nopții și paralizie în somn. Narcolepsia nu provoacă probleme de sănătate fizică grave sau de lungă durată, dar poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi și poate fi dificil de îndurat din punct de vedere emoțional.
  • Abuzul de substanțe și sevrajul cauzat de renunțarea la diverse substanțe precum drogurile sau alcoolul.
  • Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi cele pentru ADHD. 

În unele cazuri, paralizia în somn afectează membrii mai multor generații ale aceleiași familii. Cu toate acestea, acest lucru este rar și nu există dovezi științifice clare că afecțiunea este ereditară.

Unele studii au descoperit, de asemenea, că persoanele care disociază frecvent (visând cu ochii deschiși, dar fără ca acest lucru să le cauzeze neapărat probleme) sunt mai predispuse la experimentarea paraliziei în somn. Poate exista și o legătură între paralizia în somn și coșmarurile și/sau visele lucide.

Diagnosticarea paraliziei în somn

Dacă o persoană are ocazional episoade în care nu se poate mișca sau vorbi pentru câteva secunde sau minute înainte de a adormi sau atunci când se trezește, probabil că este vorba de cazuri izolate de paralizie în somn, pentru care nu e necesar un tratament.

Trebuie însă consultat medicul dacă:

  • Apar griji excesive cu privire la simptome;
  • Simptomele determină stări de oboseală pe timpul zilei;
  • Somnul este întrerupt sau evitat din cauza fricii față de un nou episod.

Este posibil ca medicul să dorească să adune mai multe informații despre sănătatea somnului unei persoane, solicitând următoarele:

  • Descrierea simptomelor și crearea unui jurnal cu observații despre calitatea somnului timp de câteva săptămâni;
  • Istoricul medical care să includă orice tulburări de somn cunoscute sau orice istoric familial de tulburări de somn;
  • Evaluarea suplimentară realizată de un medic specialist;
  • Realizarea unor studii ale somnului de peste noapte și chiar zi, pentru a exclude existența unei tulburări de somn.

Tratarea paraliziei în somn

„Era între somn şi conştienţă, fără ca una dintre ele să predomine… şi hărţuită de dorinţa 

de a scăpa de o greutate care o apăsa pe piept. Simţea că, dacă ar fi putut striga, 

greutatea ar fi dispărut; strânse pleoapele, forţându-se să înghită nodul din gât…” 

(F. Scott Fitzgerald – Cei frumoși și blestemați)

Majoritatea oamenilor nu au nevoie de tratament pentru paralizia în somn, însă tratarea oricăror afecțiuni subiacente, cum ar fi tulburarea de panică sau anxietatea, poate ajuta la îmbunătățirea calității somnului și la dispariția acestui fenomen înspăimântător. 

În prezent, nu există un remediu pentru narcolepsie, dar unele modificări în programul de somn și administrarea de medicamente pot ajuta la minimizarea impactului pe care această afecțiune îl are asupra vieții de zi cu zi. A dormi pentru intervale scurte de-a lungul zilei este una dintre cele mai bune modalități de a gestiona somnolența excesivă în timpul zilei.

Alte sugestii pentru a evita paralizia în somn sunt:

  • Un program de somn regulat, care implică culcarea și trezirea la aproximativ aceeași oră pe toată durata săptămânii;
  • Evitarea dormitului pe spate;
  • Eliminarea mijloacelor de distragere a atenției din dormitor pentru a avea un somn odihnitor (TV, telefon, etc.)
  • Diminuarea sau renunțarea la consumul de cafeină sau alcool aproape de ora somnului;
  • Dezvoltarea unei rutine de somn care să conducă la relaxare (aceasta poate include cititul, meditația, o baie caldă sau exerciții de respirație).
  • Utilizarea medicamentelor antidepresive dacă sunt prescrise pentru a ajuta la reglarea ciclurilor de somn.

Concluzii

Nu este nevoie să te temi de demoni sau de extratereștri care te vor răpi noaptea. Dacă suferi ocazional de paralizie în somn, poți lua măsuri, asigurându-te pentru început că dormi suficient și că nu suferi de o tulburare de somn precum apneea în somn. Fă tot ce poți pentru a scăpa de stresul din viața ta, evitând gândurile negative mai ales înainte de culcare. Dacă ai încercat să citești despre efectul stresului și al tiparelor obsesive de gândire asupra minții, dar nu reușești să aplici tehnicile de relaxare învățate, ia în considerare consultarea unui specialist. 

Deși paralizia în somn nu este o problemă gravă, cercetările sugerează că cei care experimentează episoade recurente pot dezvolta gânduri negative despre somn, asociind suferința pe care o simt în timpul unui episod cu ora de culcare. În consecință, acest lucru le poate reduce calitatea somnului și poate cauza insomnie, ducând la somnolență în timpul zilei și  alte efecte nedorite asupra sănătății generale.
Dacă crezi că episoadele de paralizie în somn sunt provocate de anxietate, stres sau alte probleme emoționale, nu ezita să contactezi Clinica Oana Nicolau. Suntem alături de tine!

Despre autor

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie.

Programează-te acum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sunt de acord cu Termenii si Conditiile din Politica de Confidentialitate.