Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Sedentarismul

Articol de Psihoterapeut Oana Nicolau Psiholog Psihologie
Sedentarismul este caracterizat de perioade prelungite de ședere sau inactivitate generală care exacerbează riscurile de sănătate asociate cu lipsa unui exercițiu fizic. Pentru o mulțime de oameni, sedentarismul a devenit un aspect al vieții moderne. Ziua lor obișnuită este de a conduce sau de a lua transportul în comun până la locul de muncă, de a sta la birou toată ziua, de a se deplasa acasă cu metroul sau taxiul. Seara se termină cu o sesiune de televiziune sau navigare pe internet pana la culcare.

Sedentarismul la nivel fizic

Comportamentul sedentar este în relație directă cu probleme de sănătate. Bolile de inimă, obezitatea, diabetul de tip 2 și osteoporoza sunt câteva dintre ele.

Estimările recente sugerează că peste 5 milioane de persoane mor anual la nivel global, ca urmare a faptului că nu ating nivelul de activitate zilnic recomandat, care este de 150 de minute pe săptămână (30 de minute, 5 zile pe săptămână) de intensitate moderată. Exercițiul cu o intensitate moderată este reprezentat de mersul la pas grăbit pe o distanță de aproximativ 5 km într-o oră. Un alt exercițiu de intensitate moderată este ciclismul, deplasându-va 16 km într-o oră.

Dacă sunteți ca milioanele de oameni din întreaga lume, care stau pe scaun peste 8 ore din zi, un efort concertat de a face între 60 și 75 de minute de exerciții moderate zilnice ar putea fi o chestiune crucială. Știm. Par a fi o mulțime de exerciții fizice. Dar vestea bună este că puteți să vă împărțiți exercițiul total în doze mai mici. Acest lucru se poate încadra în rutina zilnică, făcând lucruri cum ar fi mersul pe jos sau ciclismul la locul de muncă. Puteți alege sa mergeți pe scări, spre deosebire de scări rulante sau lifturi.

Acum că am trecut prin sedentarism din perspectiva sănătății fizice, haideți să examinăm și efectele lui asupra sănătății mintale.

Sedentarismul la nivel mintal

Un stil de viață sedentar pare, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra bunăstării mintale. Combinația dintre impactul fizic și mintal asupra sănătății face ca un stil de viață sedentar să fie deosebit de problematic.

Un studiu cu 10 381 de participanți a asociat un stil de viață sedentar și o lipsă de activitate fizică cu un risc mai mare de a dezvolta o tulburare de sănătate mintală. O revizuire recentă care a inclus informații de la 110 152 de participanți a găsit o legătură între comportamentul sedentar și un risc crescut de depresie și anxietate. De asemenea, s-a descoperit că acest stil de viață afectează capacitatea creierului de a memora; slăbește conexiunile lobului temporal (parte a creierului care este implicată în formarea memoriei).

Un grup de cercetători au descoperit că femeile de vârstă mijlocie care au stat așezate timp de șapte ore pe zi sau mai mult sunt predispuse la un risc mult mai mare de depresie decât cele care nu au făcut-o. Acest studiu a arătat, de asemenea, că reducerea timpului de ședere și creșterea activității fizice au fost modalități eficiente de a combate aceste simptome de sănătate mintală.

Când ziua este în mod special sedentară, luați decizia de a face câțiva pași afara. Mergeți pentru o plimbare de treizeci de minute.

Soluții pentru un stil de viață mai puțin sedentar

În momentul în care luați decizia de a reduce sedentarismul și treceți la acțiune, veți simți automat cum întreg corpul se regenerează, iar pașii de urmat nu necesită întreruperi lungi și sacrificii mari ale programului obișnuit. Chiar dacă sedentarismul nu este privit de cele mai multe ori cu seriozitate, psihoterapeuții trag un semnal de alarmă, atenționând că acest semn de sedentarism poate ascunde o lipsă de apreciere, respect și iubire față de propria persoană. Are efect negativ asupra prezentului, dar influențează și viitorul. Recomandarea este să îi acordați atenția cuvenită și să luați atitudine, astfel încât să aveți o viață sănătoasă și împlinită. O meritați!

Ce aveți de făcut pentru un stil de viață mai sănătos este să:

  • Creșteți activitatea fizică
  • Reduceți timpul de sedentarism
  • Consultați un specialist/psihoterapeut

Dacă vă întrebați cum să îndepliniți pasul doi, avem răspunsul și aici:

  • În transportul public, alegeți să stați în picioare, mai degrabă decât pe scaun;
  • Optați pentru mersul pe jos spre locul de muncă/orice destinație care poate fi parcursă pe joc cu ușurință;
  • Faceți plimbări în timpul pauzelor de prânz;
  • Setați alarme pentru a vă aminti să vă ridicați o dată la fiecare 30 de minute atunci când lucrați la un birou;
  • Investiți într-un birou cu înălțime reglabilă (pentru a lucra stând în picioare); solicitați locului de muncă să le pună la dispoziție;
  • O scurtă plimbare sau statul în picioare în timpul pauzelor de cafea sau de ceai;
  • Petreceți mai mult timp făcând treburi în jurul casei (exemplu: grădinărit);
  • Găsiți scuze pentru a părăsi biroul și mișcați-vă în jurul clădirii;
  • Luați apeluri telefonice în aer liber și plimbați-vă în același timp;
  • Petreceți-vă timpul liber activ, mai degrabă decât vizionarea televiziunii sau jocurile video;
  • Ridicați-vă și plimbați-vă în timpul reclamelor de televiziune;
  • Folosiți scările în loc de lift.

Cere ajutorul unui psihoterapeut

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.