Simptome anxietate – Cum identificăm această tulburare?

1. Anxietatea și tulburarea de anxietate

Mulți oameni se confruntă cu stări de anxietate la un moment dat în cursul vieții lor. Dacă o schimbare se va produce în viitorul apropiat sau în cel îndepărtat, aceasta poate produce sentimente legitime de anxietate față de necunoscut sau sentimente iraționale care produc stări prelungite de anxietate.

În timp ce anxietatea este un răspuns normal la evenimente externe stresante, cum ar fi schimbarea locului de muncă, relaționarea cu un străin sau problemele financiare, tulburarea de anxietate implică sentimente exagerate de teamă față de un pericol imaginar. Schimbarea locului de muncă poate aduce în minte pericole imaginate precum incapacitatea de a ne adapta sau sentimentul de inferioritate. Relaționarea cu un străin poate implica teama de judecată sau că ne vom face de râs, iar problemele financiare pot determina frica exagerată că nu vom avea din ce trăi, că apropiații ne vor disprețui sau ne vor părăsi.

Atunci când simptomele de anxietate devin mai intense decât evenimentele care le-au declanșat și interferează cu funcționarea noastră zilnică, acestea ar putea fi semne ale unei tulburări de anxietate.

În cadrul diverselor tulburări de anxietate, precum tulburarea de anxietate generalizată sau socială, în cadrul tulburărilor de panică sau fobiilor, simptomele pot fi mai blânde sau mai severe.

Pentru a putea identifica o astfel de tulburare la dumneavoastră sau cineva apropiat, vă prezentăm mai jos factorii declanșatori ai anxietății. Urmează, apoi, o listă de simptome ale anxietății, prezente la nivel mental, dar și fizic. Fiecare simptom va fi analizat în detaliu, pentru a vedea diferența dintre acesta și un sentiment natural de teamă față de necunoscut. În final, vom vorbi, de asemenea, despre ce putem face când am recunoscut diverse simptome ale anxietății.

2. Factori declanșatori ai tulburărilor de anxietate

Cauzele tulburărilor de anxietate pot fi foarte variate, iar identificarea lor este vitală pentru stabilirea unor metode de tratament eficiente. Principalele cauze, atât interne, cât și externe, sunt următoarele:

  • Factorii genetici;
  • Dezechilibrul chimic din creier;
  • O anumită condiție medicală;
  • Traumele produse de abuz, boală, participarea la crime sau conflicte militare etc.;
  • Separări cauzate de divorț, deces etc.;
  • Expunerea la stres prelungit din cauza familiei, locului de muncă, religiei etc.;
  • Situațiile sociale;
  • Sexul, genul sau sexualitatea;
  • Consumul de droguri etc.

O schimbare neprevăzută în viața noastră poate cauza stări de anxietate de scurtă durată, dar și stări persistente care conduc la tulburări, caz în care și cele mai mici schimbări în viața de zi cu zi încep să ne afecteze.

3. Simptome psihice ale tulburărilor de anxietate

Pentru a identifica această tulburare este necesar să fim foarte atenți la gândurile și reacțiile noastre legate de un eveniment care ne produce teamă. Principalele simptome care ne pot da de gândit sunt următoarele:

Îngrijorare excesivă

Câtă durere ne costă nenorocirile ce n-au avut loc niciodată.

Thomas Jefferson

Îngrijorarea excesivă este unul dintre cele mai frecvente simptome ale unei tulburări de anxietate. Această îngrijorare irațională este disproporționată față de evenimentele care o declanșează și nu apare doar în momente extrem de dificile, ci ca răspuns la situații normale precum prezentarea un proiect, întâlnirea unei persoane noi, relaționarea cu un membru al familiei sau utilizarea transportului în comun.

Pentru a fi considerat un semn al tulburării de anxietate, îngrijorarea trebuie să se extindă pe mai multe zile, timp de cel puțin șase luni. Simultan, aceasta trebuie să fie dificil de controlat, severă și invazivă, ceea ce rezultă în dificultăți de concentrare și neîndeplinirea sarcinilor zilnice.

Există, totuși, cazuri de anxietate funcțională înaltă, în care persoanele care se confruntă cu griji exagerate reușesc să realizeze destul de multe sarcini zilnice, în parte tocmai pentru a evita să se confrunte cu gândurile obsesive pe care le au. Aceste persoane pot fi foarte ordonate, motivate, carismatice, pot avea succes pe plan profesional, dar aceste calități și realizări pot ascunde teama de a dezamăgi și de a intra în conflicte, teama de viitor sau incapacitatea de a trăi în prezent și multe alte anxietăți.

Dificultăți de concentrare

Când ne preocupă o problemă stresantă sau avem o minte constant preocupată, atunci suntem distrași, în loc să fim cu totul atenți.

Dr. Karen Graham

Multe persoane cu anxietate prezintă dificultăți în a se concentra. Multiple studii au demonstrat, de-a lungul timpului, că temerile exagerate față de prezent sau viitor pot îngreuna memoria funcțională, un tip de memorie responsabilă pentru menținerea informațiilor pe termen scurt.

Acest lucru poate explica scăderea dramatică a performanțelor pentru persoanele care trec prin perioade lungi de anxietate crescută, câteva exemple fiind scăderea notelor în cazul elevilor care trec prin situații dificile acasă ori scăderea atenției unui adult față de familia sa ori față de locul de muncă, atunci când se confruntă cu gânduri debilitante.

Conform studiilor, efectul anxietății asupra atenției poate fi chiar distorsionarea viziunii asupra lumii. Spre exemplu, dintr-o frică exagerată de moarte sau suferință, unii oameni devin ostili față de străinii pe care-i consideră periculoși, față de oameni necunoscuți în general, și chiar față de viață.

Cu toate acestea, dificultatea de concentrare poate fi, de asemenea, un simptom al altor afecțiuni medicale, cum ar fi o tulburare de deficit de atenție sau depresie, deci nu este o dovadă suficientă pentru a diagnostica o tulburare de anxietate.

Atacuri de panică

Panica ne îngustează viziunea. Acceptarea calmă a pericolului ne permite să evaluăm mai ușor situația și să vedem ce opțiuni avem.

Simon Sinek

Un tip de tulburare de anxietate numit tulburarea de panică este asociat cu atacuri de panică recurente. Atacurile de panică produc o senzație intensă și copleșitoare de teamă, care poate fi debilitantă. Această frică intensă este însoțită în mod obișnuit de bătăi rapide ale inimii, transpirație, tremurături, dificultăți de respirație, greață și teama de a muri sau de a pierde controlul asupra situației.

Atacurile de panică se pot petrece și independent, fără să implice un diagnostic de anxietate. Dacă apar frecvent și în mod neașteptat, acestea pot fi un semn al tulburării de panică.

Evitarea situațiilor sociale

Singurătatea nu e simțită din cauza absenței oamenilor, ci din cauza imposibilității de a comunica lucrurile care par importante pentru sine sau din cauza susținerii anumitor opinii pe care alții le consideră inadmisibile.

Carl Jung

Câteva semne ale tulburării de anxietate socială sunt:

  • Senzația de îngrijorare sau teamă față de situații sociale viitoare;
  • Îngrijorarea la gândul că oamenii ne judecă sau analizează;
  • Frica de umilință în fața altor persoane;
  • Evitarea anumitor evenimente sociale din cauza acestor temeri.

Tulburarea de anxietate socială este foarte frecventă și este o afecțiune care tinde să se dezvolte în tinerețe. Persoanele cu anxietate socială pot părea extrem de timide și liniștite în cadrul unor grupuri sau când se întâlnesc cu oameni noi. În timp ce este posibil ca acestea să exprime o siguranță de sine impresionantă, în interiorul lor simt o teamă extremă și o anxietate accentuată, ușor de declanșat. Din acest motiv, oamenii cu anxietate socială pot fi considerați snobi și încrezuți. De fapt, această tulburare este asociată cu o stimă de sine scăzută, autocritică și cu o depresie puternică.

4. Simptome fizice ale tulburărilor de anxietate

Reacțiile corpului sunt și ele importante când vrem să identificăm o problemă, deoarece corpul ne semnalează o stare diferită față de cea normală și nevoia de a schimba ceva. Dintre reacțiile corpului la anxietate enumerăm următoarele:

Stări de agitație excesivă

Când o persoană este agitată, se declanșează o multitudine de efecte fizice precum pulsul crescut, palmele transpirate, mâinile tremurânde și gura uscată. Aceste simptome apar deoarece creierul identifică un factor extern de pericol și pregătește corpul pentru a reacționa la amenințare.

Corpul transferă sângele de la sistemul digestiv spre mușchi, în cazul în care va fi necesară o luptă. De asemenea, ritmul cardiac va crește și simțurile se vor intensifica. Aceste efecte ar fi de ajutor în cazul unei adevărate amenințări, însă în cazul în care frica este ireală, un produs al imaginației, ele pot fi epuizante.

Unele cercetări susțin că persoanele cu tulburări de anxietate nu sunt capabile să reducă nivelul de agitație la fel de repede ca persoanele fără tulburări de anxietate. Efectele anxietății, pentru persoanele cu tulburare de anxietate, vor fi simțite pe o perioadă mult mai lungă de timp.

Probleme cu somnul

Tulburările de somn sunt puternic asociate cu tulburările de anxietate. Trezirea în mijlocul nopții și dificultatea în a adormi sunt cele două probleme cele mai frecvent raportate.

Unele cercetări sugerează că insomnia în timpul copilăriei poate fi chiar legată de apariția anxietății mai târziu în viață. Un studiu care a implicat aproape 1000 de adulți de peste 20 de ani a constatat că insomnia în copilărie a fost legată de un risc crescut (60%) de apariție a unei tulburări de anxietate până la vârsta de 26 de ani.

În timp ce insomnia și anxietatea sunt strâns legate, nu este clar dacă insomnia contribuie la anxietate sau vice-versa. Totuși, se știe că atunci când tulburarea de anxietate este tratată, insomnia se ameliorează.

Iritabilitate și oboseală perpetuă

Tot ceea ce ne irită la ceilalți ne poate conduce la o înțelegere a propriei persoane.

Carl Jung

Iritabilitatea din motive aparent lipsite de importanță și oboseala constantă apar, de obicei, după perioade lungi de anxietate. Sentimentul că o problemă mai veche este de nerezolvat și că din această cauză toate dificultățile întâmpinate zi de zi sunt ca un perete de care ne ciocnim, pot conduce la o stare de oboseală perpetuă. Aceasta conduce la un cerc vicios în care anxietatea dă naștere oboselii și oboseala anxietății. Pe fondul iritabilității și oboselii pot apărea chiar și schimbări drastice în personalitatea individului.

5. Câteva metode de combatere a anxietății

Nu ar trebui să încercăm să „scăpăm” de o nevroză, ci mai degrabă să experimentăm ce înseamnă, ce trebuie să ne învețe, care este scopul ei.

Carl Jung

Deoarece o problemă poate fi rezolvată atunci când este înțeleasă cauza și se lucrează activ pentru eliminarea factorilor care au condus către ea, și în cazul anxietății se recomandă analiza momentelor declanșatoare, ascultarea propriei persoane și îndrumarea din partea unui specialist. Câțiva pași în această direcție se pot face cu ajutorul următoarelor instrumente:

  • Meditația;
  • Scrierea unui jurnal;
  • Listele de obiective;
  • Sunarea unui prieten;
  • Alternarea activităților;
  • Pauzele dese;
  • Respirația adâncă;
  • Ieșirile în natură;
  • Exercițiile fizice și yoga (nu doar programate, ci și spontane);
  • Concentrarea pe prezent (pe gustul și textura mâncării, detaliile feței cuiva etc.)
  • Pictura, muzica, dansul sau deprinderea oricărui alt hobby, cu scopul relaxării.

6. Teste pentru anxietate

Pentru a stabili dacă pacientul suferă de o tulburare anxioasă și de care anume, se recomandă testele realizate la cabinet, unde se ține cont de particularitățile fiecărui caz. În urma unui screening general, care vizează simptome ce țin și de alte tulburări, precum depresia sau stresul post-traumatic, psihologul clinician alege testele potrivite pentru simptomele pacientului.

Aceste teste au fost dezvoltate pe baza populației clinice, adică pacienților, și ajută la obținerea tuturor informațiilor necesare cu privire la simptomatologia și psihopatologia pacientului. Ele pot determina severitatea unor stări resimțite, precum îngrijorarea, dar pot merge și mai în detaliu, pe abilitatea individului de a tolera incertitudinea sau frustrarea, ori pe mecanismele prin care acesta face față temerilor sale – autoizolarea, autoblamarea, evitarea situațiilor problematice etc.

Persoana care face aceste teste depune un minim de efort pentru a răspunde întrebărilor adresate de psihoterapeut, întrebări structurate în funcție de sex, vârstă, context social etc. Acestea vizează sentimentele de angoasă prin care pacientul a trecut în ultimele luni, iar dacă acesta este sincer și acordă atenție sporită fiecărei întrebări, se poate determina dacă este vorba de trăsături de personalitate durabile sau tulburări de anxietate.

Psihoterapeutul poate sugera, de asemenea, diverse examene fizice. Cu ajutorul acestora el poate exclude dezechilibre cauzate de factori genetici, tratamente medicamentoase, hormoni, deficit de vitamine, consumul de cafea, alcool sau droguri etc.

Există și teste online, care pot oferi o imagine de ansamblu, însă testele online ne pot alarma fără motiv sau, din contră, pot să nu surprindă gravitatea situației. Evaluările realizate de un specialist și psihoterapia sunt metodele eficiente de identificare și gestionare a tulburărilor de anxietate.

7. Concluzii

Frica și anxietatea indică, de multe ori, că ne îndreptăm într-o direcție bună,

că ieșim din limitele sigure ale zonei noastre de confort și ne îndreptăm

către adevăratul nostru scop.

Charles F. Glassman

Tulburările de anxietate apar atunci când sentimentele de angoasă legate de prezent și viitor depășesc circumstanțele care le declanșează. Aceste tulburări vin cu efecte psihice și fizice de durată, care ne afectează traiul zilnic și pot deveni debilitante.

Este important de menționat că nu trebuie să ne învinuim pentru aceste stări. Chiar dacă, de multe ori, ajungem să hrănim gândurile obsesive cu atenția noastră, multe dintre frici ne sunt induse de către apropiați sau figurile de autoritate pe care le urmărim. De aceea, este foarte important să analizăm cui îi oferim atenția noastră și dacă acest lucru ne ajută să ne dezvoltăm.

Supunerea față de familie, față de cercul de prieteni, de șefi sau de alte persoane, pentru a evita anxietatea separării și înfruntarea temerilor noastre, nu face decât să ducă la izbucniri puternice mai târziu. Anxietatea și chiar tulburările anxioase pot fi un semn că trebuie să ne ocupăm de o problemă pe care am ignorat-o multă vreme, deci trebuie să le privim cu dragoste și acceptare.

Tulburările de anxietate pot dăuna pe termen lung, dar pot fi temperate cu ajutorul unui medic specialist. Dacă vă regăsiți printre rânduri sau cunoașteți persoane care manifestă simptome de anxietate, nu ezitați să cereți ajutor. Clinica Oana Nicolau este alături de dumneavoastră.

Surse:

https://www.bbc.com/future/article/20160928-how-anxiety-warps-your-perception

https://www.betterhelp.com/advice/anxiety/what-is-high-functioning-anxiety

https://www.betterhelp.com/advice/anxiety/the-relationship-between-anxiety-and-fatigue

http://www.fundatiahera.ro/anxietatea-functionala-inalta

https://www.betterhelp.com/advice/anxiety/22-best-grounding-techniques-for-anxiety

https://www.medicalnewstoday.com/articles/323456

https://patient.info/news-and-features/can-mental-health-problems-and-stress-affect-your-memory

https://academyofideas.com/2019/01/carl-jung-value-of-anxiety-disorders/

https://www.healthline.com/health/anxiety-diagnosis#diagnostic-tests

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *