Sindromul Asperger

Sindromul Asperger: definire și caracteristici

Sindromul Asperger este o tulburare din spectrul autismului, caracterizată prin dificultăți sociale și de comunicare, precum și prin comportamente repetitive și/sau rigide. În acest articol, vom vorbi despre:

  • Definirea sindromului Asperger;
  • Simptomele sindromului Asperger;
  • Cauzele sindromului Asperger;
  • Sindromul Asperger și alte afecțiuni psihice;
  • Sindromul Asperger la copii și adolescenți;
  • Diferențele între sindromul Asperger și autism;
  • Diagnosticarea sindromului Asperger;
  • Tratamentul sindromului Asperger;

Definirea sindromului Asperger

Sindromul Asperger poartă numele pediatrul vienez Hans Asperger, care a observat comportamente și dificultăți asemănătoare autismului la băieții care aveau o inteligență normală. Acest sindrom se manifestă încă din copilărie și afectează mai mult băieții decât fetele.

Persoanele cu sindromul Asperger au, de obicei, un nivel ridicat de inteligență, însă întâmpină dificultăți în interacțiunea socială și comunicare cu ceilalți, lucru care generează anxietate și confuzie.

Simptomele sindromului Asperger

Deși au o inteligență peste medie, majoritatea adulților cu sindromul Asperger prezintă întârzieri cognitive sau ale abilităților lingvistice, simptome care afectează semnificativ viața de zi cu zi.

Crezi că un membru al familiei suferă de Sindromul Asperger?
Programează o ședința cu un terapeut al clinicii pentru a-i ajută împreună.

Simptomele nu manifestă identic la fel la toate persoanele, nici în termeni de conținut al simptomului și nici în termenii debutului bolii.

  1. Simptome emoționale și de comportament
  • Comportamente repetitive. O persoană dezvoltă rutine persistente – de exemplu face același lucru, în același fel, în fiecare dimineață înainte de a merge la muncă. Cu toate că poate fi un semn de Asperger, existența unei rutine fixe nu înseamnă, în mod obligatoriu, că există și boală;
  • Incapacitatea de înțelegere a emoțiilor celorlalți. Presupune a avea dificultăți în a interpreta anumite emoții, precum durerea sau frustrarea;
  • Concentrare exclusivă pe propria perosoană. Adulții cu Asperger întâmpină dificultăți în a putea vedea lumea din perspectiva altor persoane și astfel apare o probabilitate ridicată să nu poată reacționa potrivit – cu empatie sau îngrijorare – la cuvintele și/sau comportamentele celorlalți;
  • Răspuns emoțional exagerat. Persoanele Asperger se luptă să facă față situațiilor emoționale, sentimentelor de frustrare sau schimbărilor ce apar și acest lucru duce la anumite explozii emoționale, care nu sunt intenționate sau premeditate;
  • Răspuns anormal la stimulii senzoriali. Răspunsul poate fi supradozat (hipersensibilitate/supra-sensibilitate) sau subdozat (hiposensibilitate/sub-sensibilitate) la anumiți stimuli. Exemplu – atingerea excesivă a unor oameni sau a obiectelor, adesea pe întuneric sau a mirosi în mod intenționat anumite obiecte;
  1. Simptome legate de comunicare
  • Dificultăți sociale – se manifestă în interacțiunile sociale, unde nu pot duce la capăt nici chiar conversații simple;
  • Dificultăți de vorbire – se manifestă prin:
  • Discurs „rigid”, în cazul multor adulți Asperger;
  • Folosirea excesivă a repetițiilor;
  • Dificultăți în adaptarea tonului vocii în funcție de context (exemplu – nu își dau seama că trebuie să coboare tonul vocii într-o bibliotecă sau biserică);

Abilități verbale excepționale – anumite persoane Asperger pot avea abilități verbale foarte bune, mai ales în domeniile de interes personal;

Abilități nonverbale mediocre sau sub medie: înțelegerea limitată sau lipsa înțelegerii semnalelor nonverbale ale celorlalți (gesturile mâinii, expresiile faciale sau limbajul corpului);

Lipsa cvasi-totală a contactului vizual: persoanele Asperger nu mențin contactul vizual cu interlocutorii lor sau aruncă priviri rapide și revin la evitarea obișnuită.

  1. Alte simptome
  • Lipsa îndemânării – persoanele Asperger au frecvent dificultăți de coordonare a mișcărilor, inclusiv la îndeplinirea unor sarcini banale, precum a sta jos sau mersul corect;
  • Prezența obsesiilor – este relativ obișnuit ca aceste persoane să dezvolte obsesii privitor la anumite domenii, pe care să le înțeleagă în profunzime și pentru care să construiască un vocabular variat. Ele pot insista să vorbească despre aceste subiecte de interes când sunt în prezența altor persoane.

Trăsăturile pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger

Anumite elemente prezente în Asperger sunt atribute generale pozitive ale persoanei:

  • Un nivel ridicat de inteligență;
  • Abilitatea de a se concentra intens pe o anumită activitate;
  • O memorie foarte bună;
  • Un simț unic al umorului;
  • Un mod original de a gândi și capacitatea de a persevera.

Cauzele sindromului Asperger

Cauza exactă a apariției acestei afecțiuni este necunoscută. Se presupune că există un cumul de factori care provoacă o schimbare în dezvoltarea creierului, precum factorii ereditari, alături de cei de mediu.

Crezi că un membru al familiei suferă de Sindromul Asperger?
Programează o ședința cu un terapeut al clinicii pentru a-i ajută împreună.

Sindromul Asperger

Sindromul Asperger și alte afecțiuni psihice

Asperger poate coexista – și se întâmplă destul de frecvent – cu alte afecțiuni psihice, care vin cu bagajul lor de simptome, nespecifice pentru Asperger.

  • tulburarea de deficit de atenție (ADHD);
  • anxietatea;
  • depresia;
  • sindromul Tourette;
  • epilepsia.

Sunt adesea depistați copii cu Asperger care excelează în științele exacte sau în arte (cu precădere în muzică, desen, artă fotografică).

Legătura dintre Asperger și comportamentul violent

Sindromul Asperger poate provoca anumite comportamente agresive, însă specialiștii nu au găsit nicio asociere directă între această afecțiune și comportamentul violent.

Anumite comorbidități (tulburări ce coexistă cu boala principală), însă, pot declanșa comportamentele violente.

Sindromul Asperger la copii și adolescenți

Copiii și adolescenții care suferă de sindromul Asperger prezintă trei simptome principale:

  • dificultăți în socializarea cu ceilalți;
  • angajarea în comportamente repetitive;
  • rigiditate în gândire, cu accent pe reguli și rutine.

Ei pot comunica și se pot comporta destul de bine în activitatea lor școlară. Cu toate acestea, au probleme în a înțelege clar situațiile sociale și formele subtile de comunicare, precum limbajul corpului, umorul sau chiar sarcasmul.

Este posibil să se gândească și să vorbească mult doar despre un anumit subiect – cel care le trezește interesul – sau pot face doar o serie restrânsă de activități.

Totodată, aceste interese pot deveni obsesive și pot inferfera negativ cu viața cotidiană, împiedicând copilul sau adolescentul să aibă o dezvoltare sănătoasă.

Riscul de a dezvolta sindrom Asperger este de 4 ori mai mare în cazul băieților, față de fete. Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate între 5 și 9 ani, dar unele pot fi depistate chiar de la vârsta de 3 ani.

Diferențe între sindromul Asperger și autismul înalt funcțional (AIF)

Sindromul Asperger este inclus în categoria generică denumită tulburări de spectru autist (TSA). Această etichetă este folosită pentru o gamă largă de tulburări asemănătoare autismului.

Copiii cu Asperger prezintă adesea întârzieri semnificative ale abilităților motorii și interese obsesive, dar mai puține probleme legate de întârzierile de vorbire.

Copiii care suferă de autism înalt funcțional au un coeficient intelectual (IQ) mai mare de 70 și prezintă simptome ușoare ale afecțiunii (puține deficiențe cognitive și abilități motorii mai bune).

Cunoașterea în profunzime a diferențelor dintre sindromul Asperger și autismul înalt funcțional vă poate ajuta, ca părinți, să veniți în sprijinul nevoilor copilului.

Principalele diferențe sunt legate de:

Dezvoltarea limbajului

Atât sindromul Asperger, cât și AIF sunt considerate mai ușoare decât alte afecțiuni din spectrul autismului, însă cea mai vizibilă diferență între cele două este legată de limbaj.

În AIF, copilul dă dovadă de întârzieri timpurii ale limbajul vizibile timpuriu, în timp ce un diagnostic de Asperger poate fi pus doar dacă nu există deficiențe semnificative în limbaj.

Deși copiii cu Asperger pot avea și întârzieri ale limbajului, acestea sunt mult mai lejere decât pentru cei diagnosticați cu autism înalt funcțional.

Vârsta de debut

Diagnosticul de sindrom Asperger se pune mult mai târziu decat cel de AIF, existând multe persoane care ajung până la vârsta adultă fără să fi fost diagnosticat.

AIF se diagnostichează timpuriu tocmai pentru că întârzierea vizibilă a limbajului permite acest lucru.

Sunt situații când un diagnostic este schimbat de la AIF la Asperger, odată cu intrarea copilului la școală și dobândirea unor abilități cognitive și sociale, care pot fi mai bine evaluate.

Diagnosticarea timpurie este importantă, în special pentru copiii cu Asperger, pentru ca aceștia să poată primi tratamentul adecvat.

Sindromul Asperger

Nivelul funcționării cognitive

Specialiștii consideră că nici Asperger și nici AIF nu pot apărea la copiii cu un IQ sub 65-70, dar acest lucru nu este întotdeauna valabil la Asperger.

Cei diagnosticați cu acest sindrom pot suferi și de alte tulburări cognitive care nu sunt legate direct de autism, precum dislexia.

Chiar dacă există diferențe între Asperger și AIF, copiii care au fost diagnosticați cu una dintre aceste afecțiuni se confruntă cu anumite provocări, fiind mai predispuși la anxietate și depresie, mai ales la începutul copilăriei.

Crezi că un membru al familiei suferă de Sindromul Asperger?
Programează o ședința cu un terapeut al clinicii pentru a-i ajută împreună.

Acesta este unul dintre motivele pentru care apelarea de urgență la ajutor specializat este capitală.

Diagnosticarea cu autism se poate dovedi mai dificilă uneori, în funcție de caz, pentru că simptomele pot induce în eroare.

Identificarea și înțelegerea diferențelor și asemănărilor dintre cele două diagnostice îi ajută pe medici și specialiști să ofere copilului îngrijirea corectă.

Un diagnostic potrivit și informațiile corecte le permit părinților să aibă grijă cât mai bine de copilul cu o tulburare din spectrul autist.

Toți copiii merită șanse egale de a se simți în siguranță și de a se dezvolta, iar diagnosticarea corectă este primul pas.

Diagnosticarea sindromului Asperger

În prezent, nu există niciun test care să poată diagnostica Asperger la adulți. Tulburările din spectrul autismului sunt, de obicei, diagnosticate în copilărie, astfel că este mai puțin probabil ca o persoană să ajungă la vârsta adultă fără a fi diagnosticată, dacă prezintă simptome, însă nu este imposibil.

Totuși, în cazul adulților, medicul poate pune suficiente întrebări despre viața socială, pentru a estima coeficientul de inteligență emoțională, abilitățile sociale și interacțiunile specifice ale persoanei respective cu lumea.

În acest mod, medicul poate evalua impactul real al simptomelor acestei afecțiuni asupra tuturor aspectelor vieții. În plus, medicul trebuie să facă demersurile necesare pentru a exclude posibilitatea existenței altor probleme de sănătate care ar putea fi cauza simptomele prezente.

Nu în ultimul rând, va trebui sa fie detectată și prezența sau influența altor afecțiuni psihice. Nu este ceva neobișnuit ca persoanele Asperger să sufere și de anxietate, depresie și să fie hiperactive. Mai mult, sindromul Asperger poate trece neobservat și se poate diagnostica greșit una dintre aceste afecțiuni.

Criteriile pentru diagnosticarea cu Asperger includ deteriorarea vizibilă a interacțiunii sociale și dezvoltarea unor modele și tipare rigide și repetitive de comportament, precum și a unor interese și activități repetitive, care afectează în mod semnificativ aspectul social, profesional sau alte aspecte importante ale vieții persoanei.

Primul pas spre o diagnosticare corectă este evaluarea care include istoricul de dezvoltare a bolii și observații cu privire la comportamentul general al persoanei respective. Evaluarea trebuie făcută de un specialist cu experiență în autism.

Diagnosticarea timpurie este foarte importantă, deoarece dă copiiilor cu Asperger o șansă crescută de a avea o evoluție școlară bună și de a trăi independent, în cele din urmă.

Sindromul Asperger

Tratamentul Sindromului Asperger

Deși nu există niciun tratament care să vindece Sindromul Asperger, se poate lucra cu mai multe scheme de ajutor pentru adulții care suferă de această afecțiune, scheme care să-i învețesă facă față mai bine simptomelor și dificultăților generate de această suferință.

Opțiunile de tratament includ:

Psihoterapia individuală. Prin terapie cognitiv comportamentală – terapeutul susține persoana respectivă să învețe să facă față efectelor emoționale negative ale bolii, precum izolarea socială, depresia și anxietatea și să își adapteze comportamentul în anumite situații.

De asemenea, un terapeut poate antrena persoana spre noi abilități sociale, astfel încât interacțiunea socială să fie mai puțin problematică, iar sentimentul de frustrare în legătură cu ceilalți să scadă sau chiar să dispară.

Logopedie. Este eficientă mai ales în cazul copiilor, însă poate fi adecvată și pentru adulți. Sunt situații când un copil nu înțelege limba. În alte situații copilul înțelege, dar nu poate comunica eficient din cauza dificultăților de vorbire.

Logopedia (terapia prin vorbire) se concentrează asupra îmbunătățirii discursului și abilităților de a înțelege și de a se exprima, inclusiv la nivelul limbajului non-verbal. În cazul adulților este cu atât mai important acest tip de intervenție, cu cât tulburările de vorbire afectează dramatic stima de sine și calitatea generală a vieții.

Medicamente. Medicul specialist poate recomanda administrarea de medicamente pentru a trata anumite simptome asociate, precum anxietatea, depresia sau hiperactivitatea.

Simptomele specifice sindromului Asperger pot fi ameliorate cu ajutorul anumitor stimulenți, cu antipsihotice și cu inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS).

Concluzii

Sindromul Asperger este o afecțiune destul de serioasă care poate afecta semnificativ viața unei persoane, și tocmai de aceea diagnosticarea timpurie poate fi decisivă, mai ales în cazul copiilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *