Totul despre stres: cauze, simptome și efecte nebănuite

Stresul a devenit o componentă zilnică a vieții noastre și este unul dintre principalii inamici ai societății moderne. Acesta poate afecta pe oricine, poate fi declanșat de o multitudine de motive și poate produce o serie de efecte negative asupra sănătății. 

În acest articol vom vorbi despre: 

  • Ce este stresul;
  • Ce se întâmplă în corp atunci când suntem supuși la stres;
  • Cauzele stresului;
  • Simptomele stresului;
  • Tipuri de stres;
  • Mâncatul pe bază de stres;
  • Stresul la locul de muncă;
  • Efectele stresului;
  • Managementul stresului;
  • Tratamentul stresului: cum scapi de stres.

Ce este stresul?

Stresul reprezintă o presiune pe care o resimțim atunci când suntem copleșiți de activitățile zilnice sau de o situație anume – fie la locul de muncă, în trafic, în relațiile de familie, în relațiile cu prietenii etc. Orice aspect care este perceput drept amenințare la bunăstarea personală poate fi o sursă de stres, având efecte negative asupra organismului nostru.

Totuși, nu putem afirma că stresul este în totalitate negativ, acesta fiind un element esențial pentru supraviețuirea omenirii, de-a lungul timpului. Stresul este reacția normală de apărare a organismului împotriva pericolului, oricare ar fi acesta. 

Totodată, stresul apare, în mod firesc, în anumite situații, cum ar fi înainte de un interviu pentru un nou loc de muncă, un examen, un eveniment etc.

Când apare o sursă de stres, organismul își activează resursele interne pentru a se proteja. Responsabilă pentru acest lucru este reacția organismului de tipul „luptă sau fugă” (în engleză: „fight or flight”), generată de o arie a creierului numită hipotalamus. 

Când cineva se află într-o situație pe care o percepe ca fiind periculoasă (aude zgomote puternice, vede o mașină care trece în viteză foarte aproape etc.) hipotalamsul reacționează, iar organismul secretă doi hormoni importanți: adrenalina și cortizolul, cu rolul de a se pregăti în fața pericolului. Inima începe să bate mai repede, iar sângele este redistribuit preponderent către mușchi și creier. Acea persoană devine energică, iar capacitatea de concentrare asupra nevoilor imediate crește.

Funcțiile adrenalinei sunt de a:

  • Crește pulsul și tensiunea arterială;
  • Dilata căile respiratorii, crescând ritmul respirației;
  • Modifică metabolismul pentru a accesa rapid depozitele de glucoză necesare pentru eliberarea energiei;
  • Contractă vasele de sânge astfel încât acesta să fie redirecționat către mușchi și creier;
  • Genera transpirație;
  • Inhibă producerea de insulină.

Pe lângă adrenalină, este important de menționat și cortizolul, cunoscut drept hormonul stresului, care:

  • Crește nivelul glucozei din sânge;
  • Ajută creierul să folosească glucoza într-un mod mai eficient;
  • Crește abilitatea organismului de a-și repara țesuturile;
  • Reduce temporar anumite funcții ale organismului care nu sunt esențiale în acel moment, pentru a le activa la maximum pe cele considerate importante pentru supraviețuire;
  • Modifică răspunsul sistemului imunitar;
  • Afectează ariile cerebrale care controlează frica, motivația și starea de spirit.

Toate aceste procese susțin lupta eficientă împotriva stresului și sunt cruciale pentru supraviețuire. Însă menținerea unui nivel ridicat de cortizol pentru prea mult timp are un efect negativ asupra sănătății și poate duce la:

  • Creștere în greutate;
  • Tensiune arterială crescută;
  • Probleme cu somnul;
  • Lipsa energiei;
  • Diabet de tip II;
  • Osteoporoză;
  • Tulburări mintale și probleme ale memoriei;
  • Slăbirea sistemului imunitar, vulnerabilitate ridicată la infecții.

De regulă, odată cu răspunsul la stres, corpul ar trebui să se relaxeze. Problemele apar atunci când acest lucru nu se întâmplă, pentru că sursele de stres sunt prezente în mod constant, crescând riscul apariției unor efecte nocive asupra sănătății pe termen lung.

Ce se întâmplă în corp atunci când suntem supuși la stres?

Cele mai importante schimbări care apar în corp atunci când nivelul de stres este ridicat sunt:

  • Creșterea tensiunii arteriale și a pulsului și menținerea la valori ridicate; 
  • Respirația devine mai rapidă;
  • Funcțiile sistemului digestiv și ale celui imunitar sunt încetinite;
  • Mușchii devin tensionați;
  • Apare o stare de vigilență sau alertă constantă, care împiedică instalarea normală a somnului.

Pentru că suntem diferiți,  stresul ne afectează în mod diferit. Modul de reacție în fața unei situații stresante influențează modul în care stresul afectează starea de sănătate.

În general, stresul poate fi împărțit în două categorii: stresul negativ (distres) și stresul pozitiv (eustres). Nu doar stresul negativ poate avea efecte nocive asupra organismului, ci și stresul pozitiv. 

Chiar și experiențele considerate pozitive, care ajută o persoană să evolueze, pot genera stres: nașterea unui copil, planificarea unei vacanțe, organizarea unei nunți sau a unei petreceri etc. Toate acestea implică un efort în plus, responsabilități noi și nevoia de a se adapta. Astfel că întrebarea care apare este „cum vom face față?”

Cauzele stresului

Acesta poate fi declanșat de mai mulți factori, principalele cauze fiind locul de muncă, urmate de relația cu superiorii, colegii de muncă sau problemele în familie. Stresul este denumit de către specialiști „boala secolului”, pentru că aproape orice situație cotidiană poate cauza stres, având în vedere ritmul rapid al societății în care trăim. 

Cu toate acestea, modul în care reacționăm la stres este diferit – ceea ce pentru o persoană poate părea stresant, pentru o altă persoană nu va fi.

În plus, în afară de cauzele cunoscute până în prezent, pandemia de COVID-19 a adus motive suplimentare de stres pentru toți oamenii: teama cu privire la starea proprie de sănătate și a celor dragi, teama cauzată de nesiguranța financiară, modificări ale obiceiurilor de somn, alimentație, precum și modificări ale modului de a lucra.   

Evenimente majore din viață care pot fi surse de stres sunt:

  • Probleme la locul de muncă sau retragerea la pensie;
  • Lipsa timpului liber sau a banilor;
  • Pierderea unei persoane dragi;
  • Probleme în familie;
  • Probleme de sănătate;
  • Schimbarea locuinței;
  • Relațiile, căsătoriile, despărțirile;
  • Supraviețuirea dintr-un accident, un eveniment nefericit sau o boală care a pus viața în pericol;
  • Îngrijirea unei persoane apropiate care suferă de o boală cronică (de exemplu, demență);
  • Practicarea unei meserii periculoase;
  • Un dezechilibru între viața personală și cea profesională, prea multe ore de muncă sau un loc de muncă ce produce stres;
  • Pierderea unei sarcini;
  • Sarcina și apariția unui copil;
  • Timpul petrecut într-un trafic aglomerat;
  • Probleme cu vecinii;
  • Expunerea la zgomote excesive, aglomerație, poluare;
  • Nesiguranța sau așteptarea unui eveniment important.

Pe lângă aceste cauze, unii oameni pot fi mai stresați decât alții, în cazul în care suferă deja de anumite tulburări mintale identificate, precum depresia sau anxietatea

De asemenea, unii oameni se pot confrunta cu o stare de stres după un eveniment traumatizant, cum ar fi un accident sau o formă de abuz, cunoscută ca fiind Tulburare de Stres Post-traumatic

Persoanele care au locuri de muncă stresante, cum ar fi militarii care au fost în teatre de operațiuni, sunt monitorizați în urma unui astfel de incident, pentru a preîntâmpina apariția acestei afecțiuni.

Simptomele stresului

Acestea pot fi simptome fizice:

  • Transpirație;
  • Durere în piept sau de spate;
  • Spasme musculare;
  • Disfuncție erectilă, pierderea libidoului;
  • Stări de leșin;
  • Dureri de cap;
  • Boli cardiovasculare;
  • Tensiune arterială mare;
  • Sistem imunitar slăbit;
  • Dureri musculare;
  • Tulburări nervoase;
  • Dificultăți legate de somn;
  • Probleme digestive.

Simptome emoționale:

  • Furie;
  • Anxietate;
  • Epuizare;
  • Probleme de concentrare;
  • Oboseală accentuată;
  • Sentiment de nesiguranță, neliniște;
  • Pierderi de memorie;
  • Iritabilitate;
  • Obiceiul de a-și roade unghiile;
  • Stare de tristețe;

Simptome comportamentale:

  • Tendința de a mânca prea mult sau prea puțin;
  • Izbucniri nervoase și bruște;
  • Abuz de droguri și alcool;
  • Consum mai mare de tutun;
  • Izolare socială;
  • Plâns frecvent;
  • Probleme în relație;
  • Dureri cronice.

Tipuri de stres

Specialiștii susțin că stresul poate fi de mai multe tipuri:

Stres acut

Este stresul experimentat pe termen scurt și este cea mai comună formă de stres. Toată lumea trece prin stres acut, fiind reacția imediată a organismului la situații și provocări noi.

Este cauzat adesea de gândurile generate în urma presiunii unor evenimente care tocmai au trecut sau care urmează să se întâmple în viitorul apropiat. Odată ce acestea au loc, sursa de stres dispare. 

Nu are efecte pe termen lung, iar simptomele includ dureri de cap și probleme digestive. Totuși, episoadele repetate de stres acut pe o perioadă îndelungată se pot transforma în stres cronic, având, astfel, efecte negative asupra organismului.

Stres acut episodic

Persoanele care experimentează frecvent stări de stres se confruntă cu episoade de stres acut. De exemplu, o persoană care are prea multe sarcini la locul de muncă poate prezenta simptome de stres episodic. Acestea includ iritabilitate și încordare, care pot afecta relațiile cu cei din jur.

Persoanele care își fac prea multe griji, din diferite motive, în mod constant, se pot confrunta, de asemenea, cu acest tip de stres. Acesta poate duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.

Stres cronic

Este cel mai periculos tip de stres și produce efecte pe o perioadă lungă de timp. O situație materială precară sau o relație nefericită poate cauza stres cronic – atunci când o persoană nu vede nicio scăpare și nu mai poate căuta soluții. Uneori, poate fi cauzată și de o experiență traumatizantă avută în timpul vieții.

Din păcate, stresul cronic poate avea efecte neobservabile, deoarece persoana respectivă se poate obișnui cu acestea, în timp ce simptomele pot include gânduri suicidare și violență.

Stresul acut afectează viața pe termen lung și poate duce la:

  • Anxietate;
  • Boli cardiovasculare;
  • Depresie;
  • Tensiune arterială crescută;
  • Un sistem imunitar slăbit;
  • Accidente vasculare cerebrale.

Factorii care contribuie la starea de stres sunt:

  • Mediul înconjurător (locul de muncă, școala, relațiile personale, de familie);
  • Stilul de viață;
  • Problemele emoționale și personale.

Stresul oxidativ

Acesta apare atunci cand în organismul nostru există un dezechilibru între radicalii liberi (oxidanți, care au potențial nociv) și antioxidanți (substanțe prin care corpul combate radicalii liberi și elimină toxinele). 

Efectele stresului oxidativ includ: 

  • Diabet;
  • Ateroscleroză;
  • Afecțiuni inflamatorii;
  • Hipertensiune arterială;
  • Boli cardiovasculare;
  • Boli neurodegenerative, precum Parkinson și Alzheimer;
  • Cancer;
  • Îmbătrânire prematură. 

Surse ale radicalilor liberi:

  • Poluare;
  • Fum de țigară;
  • Expunerea la substanțe toxice;
  • O alimentație bogată în zahăr, grăsimi și alcool;
  • Nicotina.

Legătura dintre stres și anxietate

Stresul cronic și anxietatea sunt interconectate. Deși anxietatea este, într-o anumită măsură, o stare firească, Tulburarea de Anxietate este diferită față de anxietatea de zi cu zi – poate dura mai mult timp și poate interfera cu viața zilnică.

Anxietatea poate fi tratată prin psihoterapie și medicație. Un medic specialist va decide cea mai bună opțiune, în funcție de simptome. Netratată, anxietatea poate duce la depresie, având efecte negative asupra sănătății.

Mâncatul pe bază de stres

Unii oameni reacționează la stres mâncând – pot mânca în mijlocul nopții, chiar dacă nu le este foame sau pur și simplu mănâncă mai mult decât de obicei.

În consecință, mâncatul pe bază de stres aduce mai multe calorii decât este necesar, pentru că (cel mai probabil) mâncarea aleasă nu este cea mai sănătoasă – ceea ce duce la creșterea rapidă în greutate și la alte probleme de sănătate. De asemnea, cel mai important aspect este că mâncatul nu rezolvă cauzele stresului.

Stresul la locul de muncă

Locul de muncă poate fi o sursă de stres acut sau cronic. Simptomele stresului cauzat de locul de muncă sunt:

  • Incapacitatea de a controla ceea ce se întâmplă;
  • Sentimentul de fi blocat la un loc de muncă nedorit și incapacitatea de a găsi soluții;
  • Conflicte cu colegii sau cu managerul;
  • Suprasolicitare, prea multe sarcini de îndeplinit.

Dacă o persoană experimentează vreun simptom din cele enumerate mai sus, stresul este inevitabil. O soluție este fie renunțarea la locul de muncă respectiv, fie încercarea atingerii unui echilibru între viața profesională și cea personală. Altfel, se va instala epuizarea fizică și psihică (sindromul burnout).

Efectele stresului

Pe termen lung, stresul are efecte negative pe toate planurile:

Efectele stresului asupra sănătății:

  • Apariția bolilor cardiovasculare;
  • Apariția diabetului de tip 2;
  • Probleme cu sistemul digestiv;
  • Slăbirea sistemului imunitar;
  • Insomnii;
  • Dureri musculare, dureri de cap;
  • Disfuncții erectile sau impotență;

De asemenea, pot exista și întârzieri și dereglări ale ciclului menstrual din cauza stresului: acesta poate deveni mai lung sau mai scurt, poate întârzia mai multe luni sau poate deveni dureros.

Efectele stresului asupra planului emoțional:

  • Apariția depresiei;
  • Apariția anxietății, care, pe termen lung, se poate transforma în tulburare de anxietate;
  • Stări de furie, agitație, frustrare.

Efectele stresului asupra modului de gândire:

  • Reducerea capacității de concentrare;
  • Apariția pierderilor de memorie;
  • Apariția unei stări de apatie;
  • Incapacitatea de a lua decizii etc.

Efectele stresului asupra comportamentului:

  • Poate duce la abuz de alcool și de tutun;
  • Predispoziție la accidente;
  • Probleme cu greutatea;
  • Comportament obsesiv-compulsiv;
  • Stări de nervozitate etc.

Managementul stresului

Conform specialiștilor, există câteva modificări ale stilul de viață care vă pot ajuta pentru a gestiona și preveni stresul:

  • Practicarea unei activități fizice: deja sunt bine-cunoscute beneficiile pe care le are sportul asupra stării fizice și psihice;
  • Reducerea consumului de alcool, cofeină, tutun sau alte substanțe – pentru că acestea agravează simptomele stresului;
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate: o alimentație sănătoasă, bazată pe consumul de fructe și legume contribuie la un sistem imunitar puternic în fața stresului;
  • Prioritizarea programului zilnic: este indicat să vă organizați activitățile zilnice pentru a nu vă simți copleșiți;
  • Practicarea unor tehnici de relaxare: yoga, meditațiile, masajul de relaxare sau un ceai pot fi de folos pentru combaterea stresului la finalul unei zile încărcate. Tehnicile de respirație se pot dovedi, de asemenea, utile pentru a vă ajuta să vă relaxați;
  • Comunicarea cu cei apropiați: familie, prieteni, colegi despre ceea ce vă îngrijorează;
  • Găsirea propriul remediu la stres: atunci când vă confruntați cu situații stresante, este indicat să faceți ceva ce vă face plăcere, cum ar fi cititul, plimbările în natură, să ascultați muzică sau să vă întâlniți cu un prieten; 
  • Un somn odihnitor, de 7 – 8 ore pe noapte;
  • Menținerea unei vieți sociale active – chiar dacă pandemia de COVID-19 înregunează acest aspect, putem muta interacțiunile sociale în mediul online;
  • Evitarea situațiilor conflictuale inutile.

Înainte de toate, trebuie să identificați sursele sau factorii de stres. Managementul stresului este util pentru că:

  • Elimină sau schimbă sursa de stres;
  • Schimbă modul în care privim o situație stresantă;
  • Diminuează impactul pe care stresul îl poate avea asupra corpului;
  • Ne învață alternative pentru a face față stresului.

Pentru o bună gestionare a stresului, este important să:

  • Înțelegeți ce situații vă fac să vă simțiți stresat;
  • Înțelegeți ce puteți și ce nu puteți controla;
  • Încercați să faceți lucruri care vă fac să vă simțiți bine și fericiți în fiecare zi.

Tratamentul stresului: cum scapi de stres

Pe termen lung, stresul poate deveni periculos, astfel că, dacă experimentați simptome ale stresului și nu puteți depista cauzele, este necesar să apelați la ajutor medical specializat, și anume la consiliere psihologică, pentru a găsi metode de gestionare.

Un psihoterapeut vă poate ajuta să identificați și să eliminați cauzele stresului, recomandând tratamentul adecvat în funcție de simptome. Ședințele de psihoterapie individuală și tehnicile de relaxare se pot dovedi utile în acest sens. Medicația nu este necesară, decât dacă suferiți de alte boli, precum depresie sau anxietate, însă această decizie va fi luată de către specialiști.

Concluzii

Deși stresul este o parte normală a vieții, uneori poate fi copleșitor și poate deveni nociv pentru starea noastră psihică și fizică. Din fericire, există metode de a face față și de a minimiza efectele negative, odată ce acestea sunt conștientizate. 

Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/145855

https://www.healthline.com/health/stress

https://www.webmd.com/balance/stress-management/stress-symptoms-effects_of-stress-on-the-body#1

https://www.healthline.com/health/oxidative-stress

https://www.verywellmind.com/stress-and-health-3145086

2 comments

  1. Buna sunt gavriluta Florin am un stres foarte mare am nevoie de ajutor

    1. Bună ziua,
      Ar fi bine să vă faceți o programare la un medic psihiatru care vă poate prescrie un tratament medicamentos care v-ar reduce mult din starea de stres, dar si la un pisiholog, pentru a vedea în urma discuțiilor avute cu el care este cauza stărilor de stres.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *