Viziteaza-ne
George Georgescu 46
Calea Floreasca 169A
Program
L-V: 9-22 & S: 9-15

Totul despre stres: cauze, simptome și efecte nebănuite

Stresul a devenit o componentă zilnică a vieții noastre – este pe buzele tuturor și pare a fi inamicul numărul 1 al societății moderne. Practic, orice poate provoca stres – de la trafic, la locul de muncă si familie, la copii sau prieteni. În acest articol vom vedea care sunt efectele stresului și cum poate fi el combătut. Vom vorbi despre: 

  • Ce este stresul;
  • Ce se întâmplă în corp atunci când suntem supuși la stres;
  • Cauzele stresului;
  • Simptomele stresului;
  • Tipuri de stres;
  • Mâncatul pe bază de stres;
  • Stresul la locul de muncă;
  • Efectele stresului;
  • Managementul stresului;
  • Tratamentul stresului.

 

Consider că stresul este aproape imposibil de evitat in zilele noastre- însă sunt convinsă că putem modifica modul în care ne raportăm la el.

Iulia Băltărețu, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

Ce este stresul?

Stresul este acea presiune pe care o simțim pe umerii noștri atunci când suntem copleșiți de activitățile zilnice și când încercăm să facem față tuturor sarcinilor pe care le avem de îndeplinit – fie la locul de muncă, în relațiile familiale sau în variate situații. Orice aspect care este perceput drept amenințare la bunăstarea personală poate provoca stres, iar efectele asupra organismului nostru sunt neîndoielnic negative.

 

Paradoxal, stresul nu este în totalitate negativ, el fiind un element esențial pentru supraviețuirea speciei. El este reacția normală de apărare a organismului împotriva pericolului, oricare ar fi acesta. Când apare o sursă de stres, organismul își activează resursele interne pentru a se proteja. Responsabilă pentru acest lucru este reacția organismului de tipul „luptă sau fugă” (în engleză: fight or flight), reacție generată de o arie a creierului numită hipotalamus. Când o persoană se află în situații primejdioase (zgomote puternice, o mașină care trece în viteză foarte aproape, etc.) hipotalamsul reacționează și dă comanda de a se trimite în corp neurotransmițători și hormoni precum adrenalina și cortizolul, pentru a pregăti apărarea în fața pericolului. Inima bate mai repede, iar sângele este redistribuit preponderent către mușchi și creier. Persoana devine energică, iar capacitatea de concentrare asupra nevoilor imediate crește.

 

Funcțiile adrenalinei

  • Crește pulsul și tensiunea arterială;
  • Dilata căile respiratorii, crescând ritmul respirației;
  • Modifică metabolismul pentru a accesa rapid depozitele de glucoză;
  • Contractă vasele de sânge astfel încât acesta să fie redirecționat către mușchi și creier;
  • Generează transpirație;
  • Inhibă producerea de insulină.

Pe lângă adrenalină este important de menționat și cortizolul, cunoscut drept hormonul stresului. El joacă un rol esențial în situațiile stresante. Funcțiile cortizolului:

  • Crește nivelul glucozei din sânge;
  • Ajută creierul să folosească glucoza într-un mod mai eficient;
  • Crește abilitatea organismului de a-și repara țesuturile;
  • Reduce temporar anumite funcții ale organismului ce nu sunt esențiale în acel moment, pentru a le activa la maximum pe cele care pot salva viața;
  • Modifică răspunsul sistemului imunitar;
  • Afectează ariile cerebrale care controlează frica, motivația și starea de spirit.

Toate aceste procese susțin lupta eficientă cu stresul și sunt cruciale pentru supraviețuire.

Însă menținerea unui nivel ridicat de cortizol pentru prea mult timp are un efect negativ asupra sănătății și poate duce la:

  • Creștere în greutate;
  • Tensiune arterială crescută;
  • Probleme legate de somn;
  • Lipsă de energie;
  • Diabet de tip II;
  • Osteoporoză;
  • Tulburări mintale și probleme de memorie;
  • Slăbirea sistemului imunitar, vulnerabilitate ridicată la infecții.

De regulă, odată cu răspunsul la stres, corpul ar trebui să se relaxeze. Problema apare atunci când acest lucru nu se întâmplă, pentru că sursele de stres sunt constant prezente. Astfel, crește riscul de apariție a unor efecte nocive asupra sănătății pe termen lung.

 

Ce se întâmplă în corp atunci când suntem supuși la stres?

Cele mai importante schimbări, ce apar în corp atunci când nivelul de stres rămâne constant înalt, sunt:

  • Tensiunea arterială și pulsul cresc și rămân la valori ridicate;
  • Respirația devine mai rapidă;
  • Funcțiile sistemului digestiv și ale celui imunitar sunt încetinite;
  • Mușchii devin tensionați;
  • Apare o stare de vigilență / alertă, care împiedică instalarea normală a somnului.

Pentru că suntem diferiți, și stresul ne afectează în mod diferit. Modul de reacție în fața unei situații stresante influențează modul în care stresul afectează starea de sănătate.

 

Vorbim, în general, de două categorii de stres: stresul negativ (distres) și stresul pozitiv (eustres).

Nu doar stresul negativ, cel de care am vorbit până acum, poate avea efecte negative asupra organismului, ci și stresul pozitiv. Cu toate că ultimul ne scoate din zona de confort și ne ajută să evoluăm, acest lucru nu îl scutește de efecte potențial negative.

Chiar și experiențele considerate pozitive pot genera stări de stres: nașterea unui copil, o vacanță, organizarea unei nunți sau a unei petreceri, etc., implică un efort în plus, responsabilități noi și nevoia de a se adapta. Toate acestea înseamnă avântarea în necunoscut, iar întrebarea care apare este cum vom face față. Este important să conștientizăm modul personal de reacție la factorii de stres, pentru a-i putea minimiza efectele negative și pentru a-l gestiona mai bine.

Te lupți constant cu stări profunde de stres?
Specialiștii noștri sunt alături de tine, pentru a-ți regăsi liniștea.

 

Cauzele stresului

stresul femeie stresata cu biroul dezordonat

Potrivit unui studiu realizat pe un eşantion de o mie de persoane, 98% dintre români suferă de stres, dar mai puţin de jumătate dintre ei beneficiază de tratament. Pentru 78% dintre respondenţi, locul de muncă este principalul factor de stres, urmat de relaţia cu superiorii sau colegii de muncă. Pentru 27% dintre cei care au participat la studiu, problemele de familie sunt cele care provoacă nervozitate.

Pe bună dreptate stresul este denumit de către specialiști boala secolului, pentru că aproape orice situație cotidiană poate cauza stres, având în vedere ritmul rapid de progres al lumii în care trăim. Cu toate acestea, modul în care reacționăm la stres este diferit – ceea ce pentru o persoană poate părea stresant, pentru o altă persoană nu va fi.

 

Evenimente majore de viața care pot fi surse de stres

  • Probleme la locul de muncă sau retragerea la pensie;
  • Lipsa timpului liber sau a banilor;
  • Pierderea unei persoane dragi;
  • Probleme în familie;
  • Probleme de sănătate;
  • Schimbarea locuinței;
  • Relațiile, căsătoriile, despărțirile;
  • Supraviețuirea dintr-un accident, un eveniment nefericit sau o boală care a pus viața în pericol;
  • Îngrijirea unei persoane apropiate ce suferă de o boală cronică (de exemplu, demență);
  • Practicarea unei meserii periculoase;
  • Un dezechilibru între viața personală și cea profesională, prea multe ore de muncă sau un loc de muncă pe care îl urâm;
  • Pierderea unei sarcini;
  • Sarcina și apariția unui copil;
  • Timpul petrecut într-un trafic aglomerat;
  • Probleme cu vecinii;
  • Expunerea la zgomote excesive, aglomerație, poluare;
  • Nesiguranța sau așteptarea unui eveniment important.

 

Pe lângă aceste cauze, unii oameni pot fi mai stresați decât alții în cazul în care suferă deja de anumite afecțiuni mintale identificate, precum depresie sau anxietate.

De asemenea, unii oameni se confruntă cu o stare de stres după un eveniment traumatizant, cum ar fi un accident sau o formă de abuz, cunoscută ca fiind Tulburare de Stres Post-traumatic. Persoanele care au locuri de muncă stresante, cum ar fi militarii care au luptat pe front, sunt monitorizați în urma unui astfel de incident, pentru a preîntâmpina apariția acestei afecțiuni.

 

Simptomele stresului

Simptome fizice:

  • Transpirație;
  • Durere în piept sau de spate;
  • Spasme musculare;
  • Disfuncție erectilă, pierderea libidoului;
  • Stări de leșin;
  • Dureri de cap;
  • Boli cardiovasculare;
  • Tensiune arterială mare;
  • Sistem imunitar slăbit;
  • Dureri musculare;
  • Tulburări nervoase;
  • Dificultăți legate de somn;
  • Probleme digestive.

Simptome emoționale:

  • Furie;
  • Anxietate;
  • Epuizare;
  • Probleme de concentrare;
  • Oboseală accentuată;
  • Sentiment de nesiguranță, neliniște;
  • Pierderi de memorie;
  • iritabilitate;
  • Obiceiul de a-și roade unghiile;
  • Stare de tristețe.

Simptome comportamentale:

  • Tendința de a mânca prea mult sau prea puțin;
  • Izbucniri nervoase și bruște;
  • Abuz de droguri și alcool;
  • Consum mai mare de tutun;
  • Izolare socială;
  • Plâns frecvent;
  • Probleme în relație;
  • Dureri cronice.

 

Tipuri de stres

Specialiștii susțin că stresul poate fi de trei tipuri:

femeie care sufera de stres si dureri de cap

Stres acut

Este stresul experimentat pe termen scurt și este cea mai comună formă de stres. Toată lumea trece prin stres acut, fiind reacția imediată a corpului la situații și provocări noi.

Este cauzat adesea de gândurile generate în urma presiunii unor evenimente care tocmai au trecut sau care urmează să se întâmple în viitorul apropiat. Odată ce acestea au loc, sursa de stres dispare. Nu are efecte pe termen lung, iar simptomele includ dureri de cap și probleme digestive. Totuși, episoadele repetate de stres acut pe o perioadă îndelungată se pot transforma în stres cronic, având, astfel, efecte negative asupra organismului.

 

Stres acut episodic

Persoanele care experimentează frecvent stări de stres sau a căror viață include factori frecvenți care declanșează stres se confruntă frecvent cu episoade de stres acut. De exemplu, o persoană care are prea multe sarcini la locul de muncă și nu se poate organiza, poate prezenta simptome de stres episodic. Acestea includ iritabilitate și încordare, care pot afecta relațiile cu cei din jur.

Persoanele care își fac prea multe griji, din diferite motive, în mod constant, se pot confrunta, de asemenea, cu acest tip de stres. Acesta poate duce la hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.

 

Stres cronic

Este cel mai periculos tip de stres și își produce efectele pe o perioadă lungă de timp. O situație materială precară sau o relație nefericită poate cauza stres cronic – atunci când o persoană nu vede nicio scăpare și nu mai poate căuta soluții. Uneori, poate fi cauzată și de o experiență traumatizantă avută în timpul vieții.

Din păcate, stresul cronic poate avea efecte neobservabile, deoarece persoana respectivă se poate obișnui cu acestea, în timp ce simptomele pot include gânduri suicidare și violență.

Stresul acut afectează viața pe termen lung și poate contribui la:

  • Anxietate;
  • Boli cardiovasculare;
  • Depresie;
  • Tensiune arterială crescută;
  • Un sistem imunitar slăbit;
  • Accidente vasculare cerebrale.

 

Factori care contribuie la starea de stres:

  • Mediul înconjurător (locul de muncă, școala, relațiile personale, de familie);
  • Stilul de viață;
  • Problemele emoționale și personale.

 

Legătura dintre stres și anxietate

Stresul cronic și anxietatea sunt interconectate. Deși cu toții putem experimenta la un moment dat stări de anxietate, Tulburarea de Anxietate este diferită față de anxietatea de zi cu zi – poate dura mai mult timp și poate interfera cu viața zilnică.

Anxietatea poate fi tratată prin psihoterapie și medicație. Un medic specialist va decide cea mai bună opțiune, în funcție de simptomele. Netratată, anxietatea poate duce la o depresie destul de serioasă.

 

Mâncatul pe bază de stres

stres baiat deschide frigiderul_mancat pe baza de stres

Unii oameni reacționează la stres mâncând – pot mânca în mijlocul nopții, chiar dacă nu le este foame sau pur și simplu mănâncă mai mult decât de obicei.

În consecință, mâncatul pe bază de stres aduce mai multe calorii decât este necesar, pentru că (cel mai probabil) mâncarea aleasă nu este cea mai sănătoasă – ceea ce duce la creșterea rapidă în greutate și la alte probleme de sănătate. Și, cel mai important aspect este că nu rezolvă cauzele stresului.

 

Stresul la locul de muncă

Locul de muncă poate fi o sursă serioasă de stres, fie acut, fie cronic. Simptomele stresului cauzat de locul de muncă sunt:

  • Sentimentul că nu poți controla ceea ce se întâmplă;
  • Sentimentul de fi blocat într-un job care nu îți place și incapacitatea de a găsi soluții;
  • Conflicte cu colegii sau cu șeful;
  • Suprasolicitare, prea multe sarcini de îndeplinit.

Dacă experiementați vreun simptom din cele enumerate mai sus, stresul este inevitabil. O soluție este fie să renunțați la locul de muncă respectiv, fie să încercați să atingeți un echilibru între viața profesională și cea personală. Altfel, vă îndreptați spre epuizare.

 

Efectele stresului

Stresul ne afectează în multe moduri:

  • Ne afectează sănătatea. Duce la boli cardiovasculare, diabet de tip 2, probleme cu sistemul digestiv, dureri musculare, dureri de cap, disfuncții erectile sau impotență, sistem imunitar slăbit, etc.;
  • Ne afectează pe plan emoțional. Poate cauza depresie, anxietate, furie, stări de agitație, frustrare;
  • Ne afectează modul în care gândim. Reduce puterea de concentrare, cauzează pierderi de memorie, apatie, crește incapacitatea de a lua decizii, etc.;
  • Ne afectează comportamentul. Poate duce la abuz de alcool și de tutun, insomnie, predispoziție la accidente, probleme cu greutate, comportament obsesiv-compulsiv, stări de nervozitate, etc.

 

Managementul stresului

Câteva modificări în stilul de viață sunt necesare pentru a gestiona și preveni sentimentul că suntem copleșiți:

  • Practicarea unei activități fizice: deja sunt bine-cunoscute beneficiile pe care le are sportul asupra stării fizice și psihice;
  • Reducerea consumului de alcool, cafeină, tutun sau alte substanțe – pentru că acestea agravează simptomele stresului;
  • Adoptarea unei alimentații echilibrate: o alimentație echilibrată și sănătoasă, cu o cantitate suficientă de fructe și legume, menține un sistem imunitar puternic în fața stresului;
  • Prioritizarea programului zilnic: este indicat să ne organizăm activitățile zilnice pentru a nu ne simți copleșiți;
  • Practicarea unor tehnici de relaxare: yoga, meditații sau mersul la un masaj de relaxare. Tehnicile de respirație se pot dovedi, de asemenea, utile pentru a ne ajuta să ne relaxăm;
  • Comunicarea cu cei apropiați: familie, prieteni, colegi despre ceea ce ne îngrijorează;
  • Găsirea propriul remediu la stres: atunci când ne confruntăm cu situații stresante, este indicat să facem ceva ce ne face plăcere, cum ar fi să citim, să ne plimbăm în natură, să ascultăm muzică sau să ne vedem cu un prieten;
  • Un somn 7 – 8 ore pe noapte;
  • Menținerea unei vieți sociale active;
  • Evitarea situațiilor conflictuale inutile.

 

masja anti stres de relaxare

 

Înainte de toate, trebuie să identificați sursele sau factorii de stres. Managementul stresului este util pentru că:

  • Elimină sau schimbă sursa de stres;
  • Schimbă modul în care privim o situație stresantă;
  • Diminuează impactul pe care stresul îl poate avea asupra corpului nostru;
  • Ne învață alternative pentru a face față stresului.

Pentru o bună gestionare a stresului, este important să:

  • Înțelegeți ce situații vă fac să vă simțiți stresați;
  • Înțelegeți ce puteți și ce nu puteți controla;
  • Încercați să faceți lucruri care vă fac să vă simțiți bine și fericiți în fiecare zi.

 

Tratamentul stresului

Dacă experimentați simptome ale stresului și nu puteți depista cauzele, este necesar să apelați la ajutor medical specializat, și anume la consiliere psihologică.

Un psihoterapeut vă poate ajuta să identificați și să eliminați cauzele stresului, recomandând tratamentul adecvat în funcție de simptome. Ședințele de psihoterapie individuală și tehnicile de relaxare se pot dovedi utile în acest sens. Medicația nu este necesară, decât dacă suferiți de alte boli, precum depresie sau anxietate.

 

stres femeie se plimba in natura

Concluzii

Deși stresul este o parte normală a vieții, uneori poate fi copleșitor și poate deveni nociv pentru starea noastră psihică și fizică. Din fericire, există metode de a face față și de a minimiza efectele acestuia. Trebuie doar să le găsțiți pe cele potrivite pentru dumneavoastră.

Te lupți constant cu stări profunde de stres?
Specialiștii noștri sunt alături de tine, pentru a-ți regăsi liniștea.