barbat-relaxat-tipuri-de-personalitate

Tipuri de personalitate: teorii și trăsături caracteristice

Personalitatea este expresia caracteristicilor și comportamentului nostru, fiind cea care ne dă unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți. Suntem ființe umane diferite și acest lucru se reflectă în existența mai multor tipuri de personalitate.

În acest articol vom discuta despre:

  • Personalitatea de tip A;
  • Personalitatea de tip B;
  • Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung;
  • Teoria tipurilor fundamentale de personalitate;
  • Trăsături de personalitate;
  • Tulburări de personalitate.

 

Personalitatea reprezintă ansamblul de însușiri stabile proprii, care caracterizează mental și comportamental o persoană și o distinge ca individualitate conștientă și liberă. Este construită din două trăsături complet diferite, și anume, temperament și caracter.


Temperamentul este o condiționare biologică, este ereditar și reprezintă ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de lucru, echilibrul și stăpânirea de sine a unei persoane. Particularitățile temperamentului țin de structura somatică, de sistemul nervos, de mobilitatea proceselor nervoase, de resursele energetice ale fiecărei persoane în parte.


Caracterul reprezintă ansamblul însușirilor psiho-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul cognitiv (de gândire) și comportamental în ideile și acțiunile sale. Trăsăturile de caracter se formează și sunt influențate încă din primii ani de viață ai copilului de către părinți prin obiceiurile preferențiale, valorile și normele la care se raportează ei, dar și de normele și valorile societății în care acesta trăiește.

Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

Există mai multe teorii despre personalitate și despre tipuri de personalități. O primă împărțire a personalităților este:

  • Personalități de tip A;
  • Personalități de tip B.

 

Tipuri de personalitate – Personalitatea de tip A

Persoanele de tip A sunt caracterizate ca fiind:

  • Luptătoare;
  • Muncitoare;
  • Hotărâte să aibă succes.

 

femeie-de-cariera-tipuri-de-personalitate

 

Acestea iau decizii rapid și tind să se împartă între mai multe sarcini simultane, ceea ce creează stres substanțial. Inițial, cei care au dezvoltat această teorie a personalității considerau că persoanele de tip A pot dezvolta un risc mai mare de boli cardiovasculare, însă datele științifice adunate ulterior nu au demonstrat acest lucru.

 

Trăsături ale personalității de tip A

Nu există o definiție standard a ceea ce înseamnă o personalitate de tip A, iar trăsăturile variază pe o plajă destul de largă, dar se poate agrega o imagine generală a persoanei A:

  • aplecare către multitasking;
  • competitivă;
  • foarte ambițioasă;
  • foarte organizată;
  • nu îi place să piardă timpul;
  • se simte nerăbdătoare sau iritată atunci când este în întârziere sau când are de-a face cu situații în care termenele sunt depășite;
  • petrece mult timp muncind;
  • foarte concentrată pe obiective;
  • stresată atunci când întâlnește provocări care îi afectează succesul;
  • puternic motivată;
  • nerăbdătoare, impulsivă, hiper-energică, uneori se poate înfuria cu ușurință și dă dovadă de un comportament ostil.

O personalitate de tip A tinde să fie autocritică, în situațiile în care a lăsat ceva neterminat sau dacă simte că nu a dat tot ce avea mai bun spre îndeplinirea unui obiectiv.

 

Tipuri de personalități – Personalitatea de tip B

Teoretic, este opusul personalității de tip A, însă, în realitate, majoritatea persoanelor tind să împrumute trăsături de la ambele tipuri. Persoanele de tip B tind să fie mai degajate și relaxate, astfel că și nivelul de stres pe care îl experimentează este mai scăzut.

Trăsături ale personalității de tip B

  • tinde să petreacă mai mult tip reflectând asupra lucrurilor sau abordând o gândire filozofică;
  • nu se simte la fel de grăbită atunci când are de îndeplinit diferite sarcini;
  • nu resimte un stres atât de mare dacă nu poate îndeplini tot ce și-a propus.

Deși și persoanele cu personalitate de tip B se confruntă și ele cu surse de stres, tind să gestioneze mai bine momentele stresante – depun eforturi în mod constant și se bucură de realizările lor, chiar și atunci când nu reușesc să își ducă la bun sfârșit proiectele sau sarcinile. Aceste persoane tind să îmbrățișeze cariere care pun accent pe creativitate, cum ar fi cea de scriitor, consilier, terapeut, actor, etc. În plus, persoanele B sunt mai tolerante decât cele din categoria A.

femeie-relaxata-la-birou-tipuri-de-personalitate

Tipuri de personalitate conform lui Carl Jung

Cunoscutul medic și psiholog elvețian Carl Jung a analizat tipurile de personalități din perspectiva psihanalizei, fiind un apropiat al lui Sigmund Freud. El a încadrat oamenii ca aparținând unor patru tipuri primare de funcții psihologice și a propus două perechi dihotomice de funcții cognitive:

  • funcțiile raționale: reflexiv R și afectiv A;
  • funcțiile iraționale: senzorial S și intuitiv I.

Reflexivul și afectivul sunt definite ca „raționale” (gânduri, sentimente, acțiuni raționale, decizii), în timp ce senzorialul și intuitivul sunt cele „nonraționale”.

Senzorialul și intuitivul sunt funcțiile care colectează informațiile din mediul exterior, prin percepție. Acestea descriu modul în care informațiile noi sunt înțelese și interpretate de către fiecare ființă în parte. Persoanele care se regăsesc în senzorial au mai multă încredere în informații care sunt prezente, tangibile și concrete și preferă să caute dovezi și fapte. Pe de altă parte, intuitivii tind să aibă încredere în informații mai abstracte sau teoretice, care pot fi asociate cu alte informații (amintite sau descoperite căutând un context sau un model mai larg).

Reflexivul și afectivul sunt funcții de luare a deciziilor, adică bazate pe judecată. Ele sunt folosite pentru a lua decizii raționale, pe baza datelor primite de la senzorial și intuitiv. Reflexivul se referă la luarea deciziilor pe logică, raționament, pornind de la un set de reguli. Afectivul se referă la luarea deciziilor privind din perspectiva sentimentelor, emoțiilor.

Jung susține că aceste patru funcții sunt exprimate fie într-o formă introvertită, fie într-una extrovertită, astfel că a definit două tipuri principale de caracter – introvert și extrovert.

 

Tipuri de personalitate – Extrovertiții

  • se concentrează pe lumea exterioară;
  • sunt orientați către acțiuni concrete, măsurabile;
  • își iau energia de la ceilalți oameni;
  • preferă interacțiunea frecventă cu ceilalți.

Tipuri de personalitate – Introvertiții

  • se concentrează pe lumea interioară, pe gânduri;
  • sunt orientați către concepte, teorii și idei;
  • își iau energia din timpul petrecut singuri, în liniște;
  • preferă interacțiunea de calitate, mai rarefiată cu ceilalți.

Conform lui Carl Jung, orice ființă umană utilizează de-a lungul vieții toate cele patru funcții, dar sunt utilizate de către oameni în momente diferite, în funcție de circumstanțe. Cu toate acestea, doar una dintre aceste funcții este cea reprezentativă, fiind denumită funcția dominantă. Funcția dominantă este susținută de două funcții auxiliare, în timp ce a patra, și cea mai puțin conștientă funcție, este opusul funcției dominante.

Funcția dominantă este cea care caracterizează conștiința, în timp ce opusul ei este reprimat și caracterizează comportamentul inconștient. Când funcțiile inferioare inconștiente nu se dezvoltă, rezultă un dezechilibru.

 

turist la munte tipuri de personalitate

Conform lui Carl Jung, cele patru funcții psihologice de bază și cele două tipuri de caracter – extrovert și introvert, duc la definirea a opt tipuri psihologice:

  • Reflexiv Extravertit: analizează, planifică, organizează;
  • Reflexiv Introvertit: contemplă, reflectă, se descoperă pe sine și pe ceilalți, este
  • încăpățânat;
  • Afectiv Extravertit: este sociabil, înțelegător, deschis, bun comunicator;
  • Afectiv Introvertit: este melancolic, enigmatic, individualist, sensibil;
  • Senzorial Extravertit: caută plăcerea, pragmatic;
  • Senzorial Introvertit: este detașat, pune accent pe experiențe senzoriale;
  • Intuitiv Extravertit: spirit aventurier, activ, este inovativ, tenace;
  • Intuitiv Introvertit: este idealist, visător, sensibil.

Pornind de la aceste date și adăugând dimensiunile judecată vs. percepție, a fost dezvoltat indicatorul Myers-Briggs (MBTI – Myers-Briggs Trait Inventory), care permite identificarea cu una dintre cele 16 personalități. De exemplu, o persoană poate avea un tip de personalitate ISFJ (introvertit, senzorialul, afectivul, judecată).

 

Teoria tipurilor fundamentale de personalitate

Această teorie sugerează că există patru tipuri fundamentale de personalitate: sangvinic, coleric, melancolic și flegmatic.

Temperamentul sangvinic

Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt (în linii generale):

  • deschise;
  • sociabile;
  • vesele;
  • optimiste;
  • neorganizate, neatente.

Ei sunt extrovertiți, le place să facă parte dintr-o mulțime și le este ușor să socializeze. Nu evită să își asume riscuri.

Persoanele de tip sangvinic sunt caracterizate de spontaneitate, optimism, energie și voie bună, empatie, flexibilitate în gândire și dorință de cunoaștere. Au rezistență mare la oboseală și efort, acționează prompt la găsirea soluțiilor pentru depășirea dificultăților și rezolvarea problemelor, ceea ce îi face uneori să fie impulsivi și superficiali. În relațiile interpersonale sunt agreabili, deschiși sufletește, cu valențe pentru integrare în grupuri și mereu dornici de prietenii.

Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

Temperamentul coleric

Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt:

  • puternice, dure;
  • agresive;
  • insensibile;
  • extrovertite;
  • independente;
  • ambițioase;
  • impulsive.

Colericii sunt recunoscuți pentru agresivitatea lor și pentru predispoziția de a se certa des cu ceilalți sau de a discuta în contradictoriu. Pot deveni violenți, răzbunători. Totuși, aceste persoane sunt ambițioase și orientate spre obiective, ceea ce le subliniază capacitatea nativa de a fi lideri.

Persoanele de tip coleric sunt foarte directe și dure în atitudine și exprimare verbală. Sunt concentrate și analitice asupra sarcinii pe care o au de îndeplinit. Au o bună capacitate de a elabora strategii. Sunt curajoase și competitive, dar au atitudini extremiste, trec ușor de la entuziasm la furie și pesimism, de la activism exagerat la abandon. Sunt neliniștite și agitate, acționează sub imperiul impulsului de moment. Au o capacitate mare de mobilizare proprie, dar și a altor persoane.

Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

 

persoana-furioasa-tipa-la-angajat-tipuri-de-personalitate

Temperamentul melancolic

Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:

  • emotive și emoționale;
  • creative;
  • perfecționiste;
  • gânditoare;
  • sensibile.

Melancolicii tind să se concentreze pe detalii, punând accent pe gândurile și sentimentele proprii. Sunt introvertiți și încearcă să evite prezența în mijlocul unei mulțimi. Sunt în general mai rezervați, anxioși, dar pot fi și încrezători în anumite contexte de viață. Își doresc perfecțiunea și astfel sunt disciplinați și orientați pe detalii.

Persoanele de tip melancolic sunt calme, loiale, precaute și ordonate. Tind să se conformeze normelor convenționale sociale. Obosesc ușor și fac față cu greu situațiilor de suprasolicitare, sau celor conflictuale, intrând repede într-o stare de depresie. Se simt confortabil când trebuie să facă un tip de muncă ce presupune rutină în condiții deja cunoscute, obișnuite, care nu necesită decizii prompte și reacții rapide. În relațiile interpersonale sunt timide și tind să-și subaprecieze posibilitățile de integrare într-un grup. Au nevoie permanentă de încurajare prin supraestimare a calităților pe care le au.

Adriana Buda, psihoterapeut al Clinicii Oana Nicolau

Temperamentul flegmatic

Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:

  • calme, nepăsătoare;
  • diplomate;
  • amabile, liniștite;
  • flexibile.

Flegmaticii sunt relaxați, liniștiți și ușor adaptabili. Le pasă de ceilalți, dar încearcă să-și ascundă emoțiile. Temperamentul flegmatic este cel mai calm și împăciuitor dintre cele patru tipuri de temperamente, iar persoanele flegmatice încearcă să nu supere sau să nu îi deranjeze pe ceilalți.

Specialiștii sunt de acord că se poate întâmpla frecvent ca o persoană să fie caracterizată de două sau mai multe tipuri de temperamente, împrumutând trăsături de la fiecare. Mai mult chiar, orice ființă umană prezintă aspecte temperamentale ce se pot identifica cu fiecare dintre cele patru temperamente. Cu toate acestea, există de obicei două temperamente primare care sunt exprimate mai accentuat.

 

Trăsături de personalitate

Tipurile de personalitate sunt diferite față de trăsăturile de personalitate, ultimele fiind exponentul unor tendințe comportamentale. Trăsăturile de personalitate pot fi determinate de acțiunile, atitudinile și comportamentele noastre.

Cea mai cunoscută teorie a tipurilor de personalitate este denumită Big Five și include:

  • Deschidere – cei care au un spirit aventurier, sunt deschiși către noi experiențe și sunt curioși, apreciază arta. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de deschidere, preferă rutina și evită experiențele noi;
  • Conştiinciozitate – cei care sunt conștiincioși sunt organizați și foarte responsabili, sunt disciplinați și concentrați pe rezultate. Persoanele cu un grad scăzut de conștiinciozitate sunt mai spontane și mai libere, chiar nepăsătoare;
  • Extraversiune – sunt persoane sociabile, energice, vorbărețe, asertive și vesele. Pe de altă parte, persoanelor introvertite le place să petreacă timp singuri;
  • Caracter agreabil – măsoară gradul de căldură și bunătate al unei persoane. Cu cât o persoană este mai agreabilă, cu atât este mai de încredere și este dispusă să sară în ajutor, dând dovadă de compasiune. Oamenii dezagreabili sunt reci, suspicioși și nu pot coopera; invidia poate duce la perceperea celorlalți ca nefiind agreabili;
  • Nevroză – persoane obsedate, anxioase, depresive. La polul opus, persoanele cu un grad scăzut de nevroză, tind să fie stabile emoțional.

Acest model de analiză de tipurilor de personalitate au fost dezvoltate la sfârșitul anilor ’80 de JM Digman și Lewis Goldberg, dar el își găsește originea pe la începutul anilor ’60.

Deși sunt elemente care alcătuiesc personalitatea fiecăruia, iar o persoană poate avea câte puțin din fiecare, trăsăturile de personalitate mai pot fi împărțite în două mari categorii, cumva dihotomice:

 

1. Trăsături de personalitate pozitive:

  • onestitate;
  • adaptabilitate;
  • hotărâre;
  • compasiune;
  • răbdare;
  • curaj;
  • loialitate;
  • smerenie;
  • independență;
  • optimism;
  • generozitate;
  • grad crescut de empatie;
  • imparțialitate.

persoane-relaxate-tipuri-de-personalitate

2. Trăsături de personalitate negative:

  • aroganță;
  • predispoziția spre a minți;
  • lipsă de politețe;
  • impulsivitate;
  • răutate;
  • ipocrizie;
  • cinism.

Realitatea este că noi, oamenii, suntem compuși dintr-un mix de trăsături, atât pozitive, cât și negative.

Personalitatea noastră îi influențează și pe cei din jur – de exemplu, o atitudine pozitivă versus una negativă va produce o interacțiune diferită. O persoană pozitivă și deschisă este pe placul celor mai multi, față de o persoană posomorâtă și prost dispusă.

Personalitatea poate fi îmbunătățită prin psihoterapie individuală sau de grup. Experiența ameliorării propriei personalități și, pe cale de consecință, a întregii vieți, precum și o mai bună cunoaștere a sinelui, sunt un câștig extraordinar pentru orice ființă umană.

 

Tipuri de personalitate – tulburări de personalitate

Ce se întâmplă însă când apar distorsiuni în ceea ce privește percepția personală asupra comportamentului propriu și asupra relațiilor cu ceilalți? În acest caz, putem vorbi de tulburări de personalitate. Acestea – netratate – pot afecta serios sănătatea mintală.

Problema cu tulburările de personalitate este că, de cele mai multe ori, persoana în cauză nu observă în propriul comportament niciun fel de disfuncție. Modul în care gândește și se comportă i se pare natural, firesc și ajunge să sfârșește prin a da vina pe ceilalți pentru problemele prin care ajunge să treacă și pe care, deseori, chiar el/ea le generează.

Tulburările de personalitate debutează de obicei în adolescență sau la începuturile vieții de adult. Consecințele unei tulburări de personalitate pot fi foarte severe și afectează pe termen lung calitatea vieții personale și profesionale a individului.

Tulburările de personalitate se împart în mai multe categorii, denumite clustere.

 

Tulburări de personalitate din clusterul A

Tulburarea de personalitate paranoidă

  • sentimente permanente de suspiciune și neîncredere;
  • persoanele se simt în permanenta prost tratate, atacate și insultate de ceilalți, fără a avea o bază reală pentru a crede asta;
  • ceilalți reprezintă un pericol;
  • credințe fundamentale: sunt vulnerabil, nu pot avea încredere în ceilalți;
  • atitudini de bază: dacă nu sunt suspicios, voi fi exploatat; dacă ceilalți par amabili, vor doar să mă păcălească;
  • gândul de bază: să nu am încredere în nimeni;
  • stări afective: manie, anxietate;
  • gânduri negative automate: ceilalți încearcă să mă umilească; ceilalți vor să mă deschid în fața lor, pentru a profita ulterior; persoana asta e prea amabilă, deci ascunde ceva.

 

Tulburarea de personalitate schizoidă

  • detașare de oameni, indiferență față de relațiile sociale;
  • inhibiție emoțională;
  • teama că îi este invadat teritoriul;
  • nu admite încălcarea libertăților sale, nivel foarte ridicat de autonomie;
  • credințe fundamentale: nu sunt ca și ceilalți. Raporturile cu ceilalți creează doar probleme;
  • atitudini de bază: dacă îi las pe oameni să se apropie prea tare, viața mea va deveni insuportabilă;
  • gândul de bază: fac totul de unul singur, păstrez distanța;
  • stări afective: lipsa rezonanței emoționale; jena socială;
  • gânduri negative automate: nu mă simt bine cu ceilalți; oamenii trebuie să mă lase singur; nu sunt interesat de ceilalți.

 

Tulburarea de personalitate schizotipală

  • carențe grave de relaționare;
  • distorsionări cognitive foarte mari;
  • conduite excentrice;
  • „prezența” permanentă a unor semne mistice și magice;
  • credințe fundamentale: sunt telepat; am puteri paranormale; trebuie să mă îndoiesc de ceilalți;
  • atitudini de bază: dacă spun ce gândesc, ei nu vor înțelege; oamenii vor crede că sunt un monstru și mă vor respinge;
  • gândul de bază: atenție la detalii! Pot fi semne importante; ceilalți cred că sunt superstiții, dar eu știu mai bine; evit această persoană, poartă ghinion;
  • stări afective: anxietate în relațiile sociale; inconsecvență;
  • gânduri negative automate: oare ei mă supraveghează? Eu știu ce gândesc ei; nu suport să fiu cu alți oameni; nu trebuie să ii vorbesc, pentru că mi se va întâmpla o nenorocire.

 

Tulburări de personalitate din clusterul B

Tulburarea de personalitate antisocială

  • lipsa de respect pentru drepturile celorlalți;
  • rezistența activă la regulile sociale – trișează și exploatează;
  • impulsivitate ridicată, delicvență, acte de violență;
  • incapacitate de a finaliza proiecte lungi;
  • credințe fundamentale: am dreptul să obțin ceea ce îmi doresc; oamenii sunt făcuți pentru a fi exploatați;
  • atitudini de bază: dacă nu profit eu, profită ei; dacă doresc ceva, obțin;
  • gândul de bază: dacă dorești, ia! Te supară? Lovește-l/o!
  • stări afective: irascibilitate; lipsa deferenței;
  • gânduri negative automate: sunt foarte abil, ei nu vor știi niciodată; îmi bat joc de ceea ce gândesc ei; vor vedea ei cine este cel mai puternic; dacă sunt furios, trebuie să fac ceva!

 

Tulburarea de personalitate borderline

  • instabilitate extremă a dispoziției, a imaginii de sine și a relațiilor cu ceilalți;
  • rezistență foarte mică la frustrare;
  • impulsivitate, declanșează ușor reacții emoționale negative;
  • credințe fundamentale: nu dețin controlul; nimeni nu mă înțelege;
  • atitudini de bază: dacă nu fac ce vor ei, mă vor abandona; nimeni nu ar dori să fie cu mine, dacă m-ar cunoaște cu adevărat; neputința de a-mi controla emoțiile e o catastrofă;
  • gândul de bază: fă-ți un rău pentru a simți ceva; nu îți face prieteni, te vor lovi; ești rău, pedepsește-te!
  • stări afective: anxietate, depresie, mândrie;
  • gânduri negative automate: voi fi mereu singur; suferința mea este intolerabilă.

 

Tulburarea de personalitate histrionică

  • reacții emoționale excesive;
  • tendința de a capta în permanență atenția celorlalți;
  • egocentrism, dramatizare;
  • nivel ridicat de a fi influențat;
  • credințe fundamentale: sunt incapabil să îmi organizez existența; știu să farmec oamenii pentru a fi ajutat și iubit;
  • atitudini de bază: dacă nu mă remarc, nu sunt plăcut; pentru a obține ceea ce îmi doresc, trebuie să îi distrez;
  • gândul de bază: trebuie să mă fac remarcat, să cochetez puțin, să port haine care ies din comun;
  • stări afective: se plictisesc repede; alternanță între deprimare și veselie;
  • gânduri negative automate: ceilalți mă consideră irezistibil; sunt fermecător și amuzant; ceilalți nu mă remarcă suficient.

 

Tulburarea de personalitate narcisică

  • inflație puternică a ego-ului (egocentrism);
  • lipsa completă de empatie;
  • înaltă nevoie de admirație, solicită tratament de excepție, se cred excepționali;
  • credințe fundamentale: sunt excepțional; ceilalți sunt inferiori și îmi datorează respect;
  • atitudini de bază: dacă sunt superior, trebuie să fiu tratat ca atare; dacă nu sunt respectat, ei trebuie pedepsiți; dacă nu sunt admirat, atunci nu sunt apreciat la justa mea valoare;
  • gândul de bază: spun totul despre realizările mele; regulile nu sunt pentru mine; ceilalți trebuie să îmi cedeze locul, sunt important;
  • stări afective: depresie, mânie;
  • gânduri negative automate: ei nu știu cu cine au de-a face; nevoile mele sunt mai importante; eu nu trebuie să stau la rând; ceilalți sunt nulități.

 

Tulburări de personalitate din clusterul C

Tulburarea de personalitate evitantă

  • inhibare în relațiile sociale, jenă socială;
  • lipsa încrederii în sine, hipersensibilitate la critici;
  • evitare riscuri, anxietate la evaluare;
  • credințe fundamentale: ceilalți sunt superiori; nu am valoare, nu plac nimănui;
  • atitudini de bază: dacă ceilalți m-ar cunoaște la adevărata valoare, nu m-ar plăcea; dacă fac ceva, devin ridicol;
  • gândul de bază: nu trebuie să îmi asumi riscuri; nu trebuie să trăiesc emoții intense, nu le voi face față;
  • stări afective: anxietate, tensiune psihică, depresie;
  • gânduri negative automate: voi eșua; sunt slab; nu sunt iubit.

 

Tulburarea de personalitate dependentă

  • nevoie exagerată de protecție, ajutor, încurajare;
  • persoane supuse, se agață de ceilalți, teamă mare de abandon;
  • nu își asumă responsabilități, nu au inițiative;
  • teamă de singurătate (fac orice pentru afecțiune și susținere);
  • credințe fundamentale: sunt slab și incapabil, ceilalți sunt mai puternici;
  • atitudini de bază: dacă nu voi fi iubit, voi fi nefericit; dacă nu există un om puternic să mă ajute, voi fi pierdut;
  • gândul de bază: nu contrazic pe nimeni, am nevoie de oameni; fac orice îmi cer ceilalți, chiar dacă este dificil; nu iau decizii singur;
  • stări afective: anxietate, depresie;
  • gânduri negative automate: nu pot face nimic singur; nu pot suporta să fiu abandonat; ceilalți s-au plictisit de mine.

 

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă;

  • dorința exagerată de ordine și perfecțiune;
  • rigiditate, autocontrol în relațiile interpersonale;
  • reguli aplicate ad-literam;
  • munca este pe locul întâi;
  • credințe fundamentale: sunt responsabil pentru mine și pentru ceilalți; ceilalți nu sunt demni de încredere;
  • atitudini de bază: dacă nu reușesc total, este un eșec total; dacă nu îmi îndeplinesc datoria precis și sistematic, va fi haos; ceilalți trebuie să fie punctuali și să îți țină promisiunile;
  • gândul de bază: trebuie să prevăd și cele mai mici detalii; fac totul perfect, altfel nu are nici o valoare; permanent performanță maximă;
  • stări afective: anxietate, depresie;
  • gânduri negative automate: nu trebuie să comit erori; dacă greșesc, este o catastrofă; trebuie să fac treaba singur, altfel apar greșeli; mai bine fac ceva util, decât să citesc.

 

Tulburări de personalitate fără altă specificație (FAS)

Acestea nu sunt incluse în niciunul dintre clusterele de mai sus, având trăsături ce aparțin mai multora dintre tipuri, cu elementul comun că există probleme de adaptare socială și trăiri subiective negative.

Tipuri de personalitate – Tulburarea depresivă

Aici vorbim de o structură difuză de cogniții și comportamente depresive ce se manifestă în afara unui episod depresiv major și nu se explică prin tulburare distimică.

Tipuri de personalitate – Tulburarea pasiv-agresivă

Rezistență pasivă la orice solicitare socială și profesională, opoziționism, negativism, sabotaj mascat; se manifestă în afara unui episod depresiv major și nu e tulburare distimică.

 

Tulburările de personalitate afectează semnificativ viața persoanelor în suferință, dar și viața celor apropiați. Depresia, anxietatea, izolarea socială, abuzul de substanțe interzise sau chiar gândurile suicidare sunt doar câteva dintre efectele acestora tulburări, iar ele se agravează dacă rămân netratate. În cazul în care credeți că o persoană apropiată ar putea suferi de o tulburare de personalitate, este important să cereți ajutorul unui psihoterapeut cât mai rapid!

 

Tipuri de personalitate – Concluzii

Personalitatea noastră este foarte importantă și este cea care ne definește din punct de vedere uman, ne face unici și importanți pentru noi și ceilalți; de aceea trebuie să ne cunoaștem și să ne îmbunătățim în mod permanent.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *