← Înapoi la Blog

16 min

Transpirație excesivă sau absentă: cauze și soluții

Transpirație excesivă sau absentă: cauze și soluții

Transpirația este o funcție a corpului care ajută la reglarea temperaturii acestuia, prin eliberarea unei secreții pe bază de sare din glandele sudoripare. Ea este formată din 99% apă și 1% urme de amoniac, acid uric, vitamina C și alte substanțe. În contact cu bacteriile, această secreție devine neplăcută pentru simțul olfactiv, iar atunci când apare în cantități reduse sau excesive poate semnala o problemă medicală. 

Cauzele transpirației

Transpirația este cauzată în majoritatea cazurilor de modificările temperaturii corpului, modificări ale temperaturii exterioare sau ale stării emoționale, iar atunci când apare în cantități normale este benefică. Acest tip de transpirație se numește hiperhidroză focală, în vreme ce transpirația excesivă provocată de o afecțiune sau de medicamente se numește hiperhidroză secundară.  

Transpirația, indiferent de natura ei, provine din două tipuri de glande situate în stratul de piele numit dermă. Astfel, glandele endocrine, ce se găsesc pe frunte, palme, tălpi și picioare se deschid prin pori și produc transpirația ușoară și lipsită de miros, specifică zilelor de vară. Aceasta se răcește și se evaporă imediat din piele și este cea care ne umezește hainele atunci când facem mișcare. Glandele apocrine, în schimb, se deschid mai ales în foliculii de păr situați la subraț, dar și pe scalp și în zona inghinală, producând o transpirație mai densă deoarece conține acizi grași și proteine. 

Transpirație excesivă

Este normal să transpirăm atunci când facem mișcare sau ne este cald, dar dacă transpirăm atunci când corpul nu are nevoie să se răcească, cauza poate fi reprezentată de:

  • Efectele secundare ale unor medicamente. Antibioticele, antidepresivele, medicamentele ce calmează durerea sau afectează funcția endocrină pot acționa asupra hipotalamusului, asupra centrilor de termoreglare spinali sau la nivelul ganglionilor simpatici. 
  • Infecţii. Cele mai frecvente infecții ce provoacă hiperhidroză sunt tuberculoza, HIV-ul, infecția osoasă (osteomielita) sau abcesul. Leziunile măduvei spinării, precum și anumite tipuri de cancer, cum ar fi limfomul și tumorile maligne, pot declanșa de asemenea transpirația excesivă.
  • Menopauză. Bufeurile de la menopauză sunt binecunoscute pentru efectele lor. Acest tip de transpirație apare și în perioada de tranziție de înainte de menopauză, numită perimenopauză. Pe măsură ce corpul unei femei se pregătește pentru menopauză, nivelul ei de estrogen crește și scade considerabil. Fluctuația hormonală determină apariția bruscă a unei senzații de căldură, însoțită de transpirație. Cel mai bun mod de a reduce disconfortul cauzat de acest tip de transpirație este folosirea mai multor straturi de îmbrăcăminte și găsirea unei modalități de răcorire, cum ar fi deschiderea unei ferestre sau utilizarea unui ventilator, coborârea temperaturii din termostat și consumul de alimente și băuturi nepicante și reci.
  • Sarcină. La fel ca în timpul menopauzei, și în timpul sarcinii hormonii fluctuează, în special în primul și al treilea trimestru de sarcină și postpartum. Sarcina determină, de asemenea, un flux sanguin crescut în tot corpul, făcând ca viitoarea mamă să aibă o temperatură a corpului mai ridicată și să transpire.
  • Hipertiroidism (tiroidă hiperactivă). Tiroida este o glandă mică, în formă de fluture, aflată chiar în fața traheei. Acesta produce hormoni care afectează funcții precum ritmul cardiac și temperatura corpului. Dacă tiroida unei persoane produce prea mulți hormoni, atunci aceasta poate simți disconfort în spațiile sau zonele cu temperaturi ridicate și se poate confrunta cu transpirații excesive.
  • Hipoglicemie diabetică. Transpirația este, de obicei, unul dintre primele semne de hipoglicemie și apare ca urmare a creșterii adrenalinei pe măsură ce nivelul glucozei scade. Potrivit unui articol din 2017 din „Practical Diabetes”, până la 84% dintre persoanele cu diabet transpiră atunci când nivelul de zahăr din sânge scade. Acest simptom ar trebui să dispară la scurt timp după consumul de zahăr.
  • Atac de cord. Transpirația bruscă și excesivă poate semnala că are loc un atac de cord. De fapt, acest simptom este adesea ceea ce îi determină pe oameni să solicite asistență medicală. Când este întrerupt fluxul sângelui către inimă din cauza unei acumulări de colesterol, grăsime sau alte substanțe în arterele coronare care alimentează inima, sistemul nervos este alertat, iar asta duce la bufeuri bruște și/sau transpirație. Scurtarea bruscă a respirației și senzația de apăsare, presiune sau durere în piept, brațe, gât, maxilar, umăr sau spate sunt alte simptome ale atacului de cord. Dacă prezentați oricare dintre aceste semne, cu sau fără transpirație excesivă, solicitați imediat asistență medicală.
  • Acromegalie. Aceasta este o tulburare rar întâlnită, care progresează lent și afectează adulții. Ea apare atunci când glanda pituitară, localizată aproape de baza craniului, produce prea mult hormon de creștere. Simptomele acromegaliei includ mărirea anormală a oaselor mâinilor, brațelor, picioarelor și capului, dar și transpirație excesivă cauzată de metabolismul accelerat.
  • Malarie. Aceasta este o boală infecțioasă preponderent întâlnită în zonele tropicale și subtropicale.
  • Afecțiuni neurologice, inclusiv boala Parkinson și accidentul vascular cerebral.
  • Tulburare de anxietate. Palmele, fața, tălpile, zona axilei și zona inghinală tind să transpire atunci când o persoană se confruntă cu frici iraționale. Dacă creierul consideră că trebuie să se pregătească pentru un potențial dezastru, trimite semnale de atac sau fugă către restul corpului. Acestea se concretizează într-o creștere a pulsului și a temperaturii interne ce determină transpirația.
  • Febră de cauză nedeterminată.
  • Obezitate.

Transpirație abundentă noaptea

În vreme ce majoritatea oamenilor transpiră mai mult în timpul zilei, pot apărea și transpirații nocturne. Hiperhidroza cauzată de vremea călduroasă, de purtarea mai multor straturi de haine noaptea sau de învelitul în pături groase nu se încadrează în această categorie deoarece nu există o condiție medicală ascunsă. Dacă transpirațiile sunt cauzate de o afecțiune, atunci ele pot fi însoțite de febră, tuse, dureri localizate într-un punct specific, diaree sau pierdere în greutate.

Transpirația nocturnă poate fi cauzată de următoarele afecțiuni:

  • Leucemie. Transpirația poate fi atât de abundentă încât hainele și lenjeria de pat trebuie schimbate, aceasta apărând chiar și atunci când persoana se află într-o cameră confortabilă și răcoroasă.
  • Limfom. Acesta este un tip de cancer care ia naștere în celulele ce luptă cu infecțiile sistemului imunitar, numite limfocite. Ele se schimbă și cresc necontrolabil, unul din simptome fiind transpirația abundentă noaptea, deși ea poate fi prezentă și pe timpul zilei. 
  • Tulburări de somn. Apneea obstructivă în somn, spre exemplu, implică obstrucția parțială sau completă a orofaringelui, definită ca încetarea respirației pentru mai mult de 10 secunde. 
  • Dependența de droguri, alcool sau cofeină.

O mulțime de factori menționați mai sus, precum menopauza, medicamentele, hipertiroidismul, tulburarea de anxietate, infecțiile sau cancerul pot determina, de asemenea, transpirații nocturne.

Dacă aveți transpirații nocturne și alte simptome de menopauză înainte de a împlini 40 de ani, este important să discutați cu medicul dumneavoastră. Acest lucru poate indica o afecțiune numită insuficiență ovariană primară.

Absența transpirației

Incapacitatea de a transpira normal într-una sau mai multe zone ale corpului se numește anhidroză. Aceasta duce la supraîncălzirea corpului, situație ce poate pune viața în pericol.

Factori ce determină încetarea funcționării corespunzătoare a glandelor sudoripare:

  • Medicamente precum anticolinergicele, antipsihioticele sau blocantele canalelor de calciu.
  • Deshidratarea cauzată de stările febrile, diuretice, diaree, vărsături sau urinare frecventă.
  • Factori genetici cum ar fi sindroamele ce afectează funcţia glandelor sudoripare (ca displazia ectodermală).
  • Sindroame neurologice precum sindromul Guillain-Barre, o afecțiune inflamatorie a sistemului nervos periferic. 
  • Leziuni neurologice localizate la nivelul nervilor ce controlează funcția glandelor sudoripare.

Pe lângă afecțiunile congenitale, o serie de afecțiuni ale pielii pot afecta glandele sudoripare sau cauza ocluzia glandelor și, prin urmare, transpirația. Exemplele includ:

  • Arsuri;
  • Leziuni ale pielii din cauza radiațiilor;
  • Psoriazis;
  • Lepră.

Transpirație rece

Transpirațiile reci, precedate deseori de un fior brusc simțit în tot corpul, apar indiferent de cât de cald sau rece este în mediul în care se află o persoană. Ele apar de obicei la axile, în palme sau în tălpi, iar spre deosebire de transpirația normală nu sunt rezultatul exercițiului intens sau al temperaturilor ridicate.

Transpirațiile reci sunt, de asemenea, diferite de transpirațiile nocturne. Transpirațiile nocturne trezesc adesea o persoană în timpul somnului, aceasta având un strat de sudoare pe tot corpul, iar hainele și așternuturile umede. De obicei, transpirațiile reci nu apar pe întregul corp și nu se limitează la a apărea noaptea.

Transpirațiile reci pot fi cauzate de o varietate de condiții. Ele sunt adesea asociate cu răspunsul de „Luptă sau fugi!” al corpului nostru, dar sunt comune și la afecțiunile care împiedică oxigenul sau sângele să circule în corp. 

Astfel, transpirația rece este cauzată de următoarele condiții și afecțiuni:

  • Stare de șoc. Aceasta are loc atunci când corpul unei persoane reacționează la condiții extreme de mediu sau la răni grave. Când corpul intră în șoc, organele nu primesc atât de mult oxigen sau sânge cât au nevoie pentru a funcționa. Dacă corpul unei persoane rămâne în stare de șoc prea mult timp, organele îi pot fi afectate. În unele cazuri, șocul poate fi fatal dacă nu este tratat cu promptitudine. Alte simptome ale stării de șoc includ: piele anormal de palidă, respirație rapidă, puls anormal de mare, senzație de rău sau vărsături, pupile dilatate, senzație de slăbiciune sau epuizare, anxietate intensă sau sentimente de stres.
  • Infecție. Aceasta poate fi cauzată de o bacterie sau un virus care atacă țesuturile corpului. În multe cazuri, infecția provoacă inflamarea țesuturilor, pe măsură ce sistemul imunitar încearcă să lupte împotriva ei. 
  • Septicemie. Aceasta are loc atunci când sistemul imunitar al unei persoane răspunde la o infecție bacteriană sau virală gravă în abdomen, plămâni, sistemul urinar sau alte țesuturi majore ale corpului. În acest caz inflamația poate apărea pe întregul corp. Acest lucru poate determina coagularea sângelui, care îngreunează transportul sângelui și oxigenului către organe, determinând transpirații reci. Septicemia este principala cauză infecțioasă de deces din lume, așa că administrarea rapidă a unui tratament antibacterian este vitală. Alte simptome la care trebuie să fim atenți în această situație sunt: febra, frisoanele, ritmul cardiac crescut, dificultățile de respirație sau modificările stării mentale precum confuzia, pierderea interesului pentru diverse lucruri și senzația de somnolență.
  • Greață sau vertij.  Greața poate fi cauzată de multe lucruri, cum ar fi mâncatul în exces sau luarea anumitor medicamente. Vertijul este amețeala care rezultă din senzația că ceea ce se află în jur se mișcă, deși acest lucru nu se întâmplă. El este adesea cauzat de probleme cu urechea internă și conexiunile sale cu creierul. Este necesară consultarea medicului dacă o persoană se confruntă cu alte simptome comune de vertij, inclusiv: vedere încețoșată (diplopie), mișcare agitată a ochilor (nistagmus), dificultate la mers, slăbiciune sau amorțeală anormală, zgomot în urechi (tinitus) sau dificultăți de vorbire.
  • Leșin (sincopă). Leșinul are loc atunci când creierul unei persoane nu primește suficient oxigen, transpirațiile reci apărând chiar înainte sau după leșin. Lipsa de oxigen în creier poate fi cauzată de: deshidratare, supraîncălzirea corpului din cauza exercițiilor fizice intense sau temperaturilor ridicate, epuizare, anumite afecțiuni cardiace care fac inima să bată prea repede sau prea încet. Se recomandă consultarea urgentă a medicului dacă stările de leșin par a fi cauzate de o afecțiune a inimii.
  • Durere intensă cauzată de o rană. Ruperea unui os sau lovitura la cap poate provoca transpirații reci, similar modului în care șocul poate provoca hiperhidroză, deoarece organele persoanei nu primesc suficient oxigen. Utilizarea medicamentelor pentru durere, cum ar fi un antiinflamator nesteroidian precum ibuprofenul, poate ajuta la ameliorarea durerii intense și la oprirea transpirației reci. 
  • Stres sau anxietate. Acestea pot fi cauzate de responsabilitățile copleșitoare avute la domiciliu, la serviciu sau la școală și pot declanșa transpirații reci. Alte simptome pot include: durere inexplicabilă, vărsături sau mușchi încordați. Stresul resimțit de corp în situații percepute ca fiind de criză poate împiedica oxigenul să ajungă la creier sau la alte organe, determinând efectele menționate mai sus. Prezența unei tulburări de anxietate poate perturba viața unei persoane și poate provoca efecte pe termen lung asupra sănătății. 
  • Migrenă. O migrenă este un tip de durere de cap moderată sau severă care durează de la câteva ore la câteva zile. Transpirațiile reci pot însoți migrena deoarece corpul încearcă să răspundă durerii. Migrenele pot fi debilitante, motiv pentru care trebuie consultat medicul atunci când sunt observate următoarele simptome: probleme cu vorbirea, vedere încețoșată sau pierderea vederii, senzație de amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, sensibilitate la lumină sau sunet, senzație de amețeală sau dezorientare.
  • Hipoxie. Această condiție implică prezența unui nivel scăzut de oxigen în sânge. Acest lucru se poate întâmpla atunci când o persoană inhalează fum sau se află la mare altitudine, unde aportul de oxigen este scăzut. Când creierul unei persoane nu primește suficient oxigen, condiția se numește hipoxie cerebrală. Deoarece creierul nu este suficient oxigenat, corpul răspunde prin transpirații reci și alte simptome, cum ar fi: probleme cu mersul sau controlul altor mișcări ale corpului, probleme de concentrare, pierderea abilităților de judecată sau dificultăți de respirație. Hipoxia severă poate conduce la pierderea cunoștinței sau la intrarea în stare de comă. 

Transpirație gustativă

Transpirația poate fi un răspuns al corpului față de alimentele pe care o persoană le consumă. Acest tip de transpirație se numește hiperhidroză gustativă și apare la nivelul feței și pieptului. Ea poate fi provocată de:

  • Mâncăruri picante;
  • Băuturi cu cofeină (cafea, sucuri, ceai etc.);
  • Băuturi alcoolice.

Dacă consumul oricărui fel de aliment provoacă transpirații, poate fi vorba de leziuni nervoase în preajma glandei parotide, glandă responsabilă cu secreția salivei la nivelul cavității bucale. Acest tip de transpirație tinde să apară pe o parte a feței, purtând numele de sindromul Frey.

În unele cazuri rare, persoanele care suferă de diabet zaharat pot prezenta transpirație gustativă bilaterală, transpirând pe ambele părți ale feței.

Tratarea transpirației excesive

Dacă hiperhidroza excesivă îngreunează viața de zi cu zi, este important ca medicul de familie să fie consultat. Acesta va adresa întrebări despre istoricul medical și prezența altor simptome, va realiza un examen fizic și va recomanda teste de laborator sau de alt tip. Dacă există o cauză medicală ce stă la baza transpirației excesive, atunci se va recomanda un tratament specific pentru această cauză.

Indiferent de natura cauzei, pot fi recomandate următoarele:

  • Antiperspirant cu prescriptie medicală. Acesta este un produs pe bază de clorură de aluminiu, care se aplică pe pielea afectată înainte de culcare. El poate irita ochii sau pielea, așa că se recomandă spălarea atentă pe mâini după utilizarea produsului.
  • Cremă cu prescriptie medicală. O cremă care conține glicopirolat poate ajuta la hiperhidroza care afectează fața și capul.
  • Medicamente care blochează nervii. Anumite medicamente luate pe cale orală blochează capacitatea unor nervi de a comunica între ei, reducând astfel transpirația. Efectele secundare pot include vederea încețoșată, uscăciunea gurii și probleme ale vezicii urinare.
  • Injecții cu toxină botulinică. Acest tratament blochează nervii ce cauzează transpirația pentru o perioadă de la 6 până la 12 luni, fiind apoi necesară repetarea procedurii. Pielea este întâi înghețată și anesteziată, iar fiecare zonă afectată din corp necesită mai multe injecții. Tratamentul poate fi dureros, unele persoane confruntându-se cu slăbiciune musculară temporară în zona tratată.
  • Antidepresive. Unele medicamente pentru depresie sau anxietate pot duce la scăderea hiperhidrozei.

Proceduri chirurgicale

  • Terapia cu microunde. În cadrul acestei terapii, un dispozitiv care furnizează energie cu microunde este folosit pentru a distruge glandele sudoripare. Tratamentele implică două ședințe de 20 până la 30 de minute, realizate la distanță de trei luni. Această terapie poate fi costisitoare și poate avea ca efect secundar o stare de disconfort.
  • Îndepărtarea glandelor sudoripare. Dacă transpirația excesivă este prezentă doar la nivelul axilei, îndepărtarea glandelor sudoripare din acea zonă poate ajuta.
  • Simpatectomie. În timpul acestei proceduri, chirurgul îndepărtează nervii care controlează transpirația apărută la nivelul mâinilor. În unele cazuri, această procedură declanșează transpirație compensatorie, adică transpirație excesivă în alte zone ale corpului. 

Chirurgia nu este, în general, o opțiune pentru transpirația ce apare la nivelul capului și gâtului. 

Prevenirea transpirației excesive

Următoarele schimbări ale stilului de viață pot contribui la prevenirea transpirației excesive:

  • Purtarea mai multor straturi ușoare de îmbrăcăminte care să permită pielii să respire;
  • Îndepărtarea straturilor de îmbrăcăminte pe măsură ce vă încălziți;
  • Schimbarea hainelor transpirate pentru a reduce riscul de infecții bacteriene;
  • Hidratarea constantă pentru a înlocui lichidele și electroliții pierduți prin transpirație;
  • Aplicarea unui antiperspirant sau deodorant la subraț pentru a reduce mirosul și a controla transpirația;
  • Eliminarea din dietă a alimentelor care determină hiperhidroza.

Pentru a reduce riscul de a experimenta transpirații nocturne se recomandă următoarele:

  • Limitarea consumului de alcool și cofeină;
  • Evitarea consumului de tutun și droguri;
  • Dormitul într-un mediu mai răcoros;
  • Menținerea unei greutăți moderate a corpului.

Dacă bănuiți că transpirațiile diurne sau nocturne sunt legate de o infecție sau o boală, solicitați imediat asistență medicală. Adresați-vă medicului dumneavoastră pentru mai multe informații despre starea dumneavoastră specifică, opțiunile de tratament și strategiile de prevenire a tipului de transpirație cu care vă confruntați.
Dacă credeți că transpirațiile de care suferiți sunt provocate de stres sau de alte probleme emoționale, nu ezitați să contactați Clinica Oana Nicolau. Suntem alături de dumneavoastră!

Despre autor

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut Oana Nicolau

Psihoterapeut sistemic de cuplu şi familie.

Programează-te acum

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sunt de acord cu Termenii si Conditiile din Politica de Confidentialitate.